Anul 2022 a fost, probabil, cel mai complicat an pentru piața de energie electrică din România, din cauza exploziei nemaiîntâlnite a prețurilor, precum și a perspectivei ca necesarul de consum general să nu poată fi acoperit în totalitate.
Deși cea din urmă temere nu s-a adeverit, evoluția prețurilor a depășit probabil cele mai sumbre previziuni, fiind greu de presupus cum ar fi reușit consumatorii, în special cei casnici, să facă față acestora, în absența măsurilor de sprijin adoptate de Guvern, măsuri care s-au dovedit extrem de împovărătoare pentru bugetul de stat, dar și pentru furnizorii de energie electrică.
Într-un articol anterior (Plafonarea prețului energiei electrice: pe banii Guvernului sau ai furnizorilor?) am arătat că, pentru a estompa impactul acestei crize și pentru a ameliora efectele creșterii alarmante a prețurilor energiei electrice, Guvernul a adoptat o serie de măsuri menite să protejeze clienții finali, protecție bazată însă pe costuri uriașe suportate de furnizorii de energie electrică, puși în situația de a credita (prefinanța), în fapt, schema de sprijin a Guvernului. Dat fiind parcursul sinuos al actul normativ în discuție – OUG nr. 27/2022 – în finalul articolului ne întrebam care vor fi următoarele modificări și completări, precum și dacă furnizorii vor putea să susțină din fonduri proprii achiziția de energie electrică până la 31 august 2023, data inițială până la care schema de sprijin ar fi trebuit să funcționeze.
Modificările au venit și nu au fost puține, fiind adoptate atât de Guvern (OUG nr. 153/2022, OUG nr. 192/2022), cât și de Parlament (prin Legea nr. 357/2022 de aprobare a OUG nr. 119/2022), iar asupra celor mai importante dintre acestea ne vom concentra în materialul de față.
Plafonarea prețului pentru consumatorii casnici
Ultimele modificări legislative nu au fost bine primite, în totalitate, de consumatorii casnici. Obligația de a depune declarații pe propria răspundere, în cazul consumatorilor înregistrați cu mai multe locuri de consum, a fost de natură să genereze aglomerații la sediile furnizorilor și multe semne de întrebare, date fiind exprimările imprecise folosite în cuprinsul ordonanței, explicațiile contradictorii furnizate de autorități și timpul scurt în care aceste obligații ar fi trebuit îndeplinite.
Care a fost rezultatul? A fost nevoie de un alt act normativ (OUG nr. 192/2022), adoptat în ultima ședință de Guvern a anului – 30 decembrie 2022 – pentru a se stabili eliminarea cu totul a obligației de a depune declarațiile pe propria răspundere. Această măsură a avut drept efect și revenirea la aplicarea plafonării prețului, indiferent de numărul locurilor de consum ale unui consumator. Astfel, o măsură aparent justificată (acordarea beneficiului plafonării prețului energiei electrice pentru un singur loc de consum) a trebuit eliminată total, ca urmare a implementării sale defectuoase.
Totodată, este de semnalat posibilitatea ca, în intervalul de timp în care obligația de a depune declarația a fost în vigoare, mulți consumatori să fi migrat către furnizori ale căror oferte se situau în jurul valorii prețului plafonat, fapt care, probabil, nu s-ar fi produs în condițiile în care consumatorii ar fi avut în continuare garanția plafonării prețului pentru toate locurile de consum. În prezent, ANRE nu a publicat raportul de monitorizare a pieței pe luna decembrie 2022, astfel încât nu se pot determina fluctuațiile cotelor de piață ale principalilor furnizori, însă acest calcul va putea fi ușor realizat la momentul publicării raportului, iar rezultatele ar putea fi interesante.
Pentru anul 2023, în ceea ce privește valoarea plafoanelor prețurilor facturate, acestea sunt următoarele:
- 0,68 lei/KWh, pentru un consum lunar de până în 100 KWh (plafon identic cu cel vechi)
Noutatea este aceea a utilizării drept referință a consumului efectiv din luna respectivă (transmiterea regulată a indexului devine astfel esențială), iar nu consumul mediu lunar din anul anterior (cum a fost cazul pe parcursul anului 2022).
De același preț, indiferent de volumul consumului, vor beneficia anumite categorii de clienți casnici (utilizatorii de dispozitive medicale alimentate de la rețeaua electrică, cei care au în întreținere cel puțin trei copii minori, familiile monoparentale), însă aceste categorii vor avea în continuare obligația de a depune declarații pe proprie răspundere cu privire la încadrarea lor; în plus, utilizatorii de dispozitive medicale vor fi obligați, începând cu luna februarie 2023, să depună și o confirmare emisă de medicul specialist.
- 0,80 lei/kWh, pentru un consum lunar cuprins între 100,01 şi 255 kWh;
- 1,3 lei/kWh, pentru un consum lunar cuprins între 255 şi 300 kWh/lună, spre deosebire de perioada anterioară, când consumul ce depășea 255 kWh nu mai beneficia de plafonare;
- 1,3 lei/kWh pentru întreg consumul, pentru clienții casnici cu un consum lunar mai mare de 300 kWh , astfel fără a beneficia de plafoanele intermediare de 0,68, respectiv 0,80 lei/kWh.
Plafonarea prețului pentru consumatorii non-casnici
Ultima formă a ordonanței a extins sfera beneficiarilor plafonului de 1 leu/kWh și, totodată, a introdus un plafon maxim aplicabil cu titlu general tuturor consumatorilor care nu se încadrează în categorii care beneficiază de plafoanele mai mici, acesta fiind de 1,3 lei/kWh.
Astfel, niciunui consumator din România nu i se va putea factura de către un furnizor un preț mai mare de 1,3 lei/kWh, indiferent de valoarea consumului și de domeniul în care acel consumator activează.
De acest plafon urmează a beneficia inclusiv marii consumatori industriali cărora, până la adoptarea Legii nr. 357/2022, nu li se aplica niciun plafon, fiind obligați să plătească prețurile stabilite în mod (aproape) liber de furnizori, pe baza fostului art. 5 din OUG nr. 27/2022. Cu toate acestea, este discutabil în ce măsură introducerea plafonului de 1,3 lei/kWh reprezintă un beneficiu real pentru acești consumatori, dată fiind, pe de-o parte, valoarea sa ridicată, iar pe de altă parte scăderea semnificativă a prețului energiei electrice pe PZU, practic singura piață pe care se poate tranzacționa energie electrică la acest moment) unde, de exemplu, în data de 16 ianuarie 2023, s-au înregistrat prețuri care s-au situat sub 1000 lei/MWh (1 leu/kWh), adică semnificativ sub nivelul plafonului maxim.
Mai semnalăm că, deși industria farmaceutică a fost vehiculată mult timp drept un posibil beneficiar al plafonului de 1 leu/kWh, în cele din urmă, Legea nr. 357/2022 nu a mai inclus și această categorie de consumator industrial. Astfel, operatorii din acest domeniu vor trebui să se mulțumească doar cu plafonul general de 1,3 lei/kWh.
Ofertele furnizorilor se vor uniformiza la nivelul prețurilor plafonate
Mai nou, furnizorii nu mai au dreptul de a emite ofertele-tip în mod liber, cu prețul pe care îl consideră adecvat, ci sunt obligați ca aceste oferte să nu depășească valoarea prețului final (plafonat) facturat.
Fiind puțin probabil ca furnizorii să aibă posibilitatea de a emite oferte cu prețuri sub valoarea plafoanelor legale, este de așteptat ca toate ofertele acestora să devină identice. Se ridică întrebarea legitimă despre cum se va manifesta concurența între furnizori și prin ce mijloace vor putea aceștia să atragă noi clienți.
Mecanismul de achiziție centralizată
La finalul anului 2022, s-a desfășurat prima procedură anuală de achiziție centralizată, conform mecanismului reglementat în Anexa nr. 11 a OUG nr. 27/2022. Mecanismul presupune, în esență, ca producătorii să declare cantitățile de energie disponibile pentru livrare în anul 2023, acestea urmând a fi cumpărate de OPCOM (Operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România) cu prețul de 450 lei/MWh, urmând să fie vândute cu același preț furnizorilor, dar și distribuitorilor și operatorului de transport, pentru consumul tehnologic al celor din urmă (pierderile din rețea, furturi). Împărțirea energiei electrice disponibile între cumpărători se face proporțional cu consumul declarat de aceștia și validat de ANRE.
Astfel, producătorii au transmis către OPCOM situația privind cantitatea de energie electrică disponibilă pentru livrare în anul 2023, diminuată cu cantitatea de energie electrică deja contractată (astfel, contractele de vânzare deja încheiate la data intrării în vigoare a prevederilor Anexei nr. 11 – 11 noiembrie 2022 – urmează să fie executate în continuare), iar entitățile eligibile să cumpere energia electrică, au transmis prognoze de consum, la rândul lor diminuate cu acele cantități de energie electrică pentru care au fost deja încheiate contracte cu livrare în 2023.
Ce se întâmplă însă dacă un furnizor estimează că va avea un necesar de energie electrică mai mare în 2023 decât în anul precedent? Ordonanța prevede că, în cazul în care, din comparația prognozelor de consum cu datele statistice, rezultă diferențe mai mari de 3%, ANRE solicită clarificări operatorilor economici, iar aceștia sunt obligați să transmită, în termen de 3 zile, documente justificative pentru diferența prognozată sau valoarea corectată a prognozei, după caz.
Prognozele de consum validate sunt transmise de ANRE operatorilor economici până la data de 20 decembrie a anului anterior anului de aplicare. O problemă în acest caz o constituie termenele extrem de strânse ale procedurii și imposibilitatea reală a cumpărătorilor de a contesta modalitatea în care ANRE a validat prognozele de consum, cât timp procedura de achiziție centralizată s-a derulat două zile mai târziu, în data de 22 decembrie.
Mai mult, ordonanța prevede că prognozele de consum nu vor fi luate în considerare în integralitate. Astfel, în realitate, furnizorilor le-au fost alocate cantități de energie electrică mult mai mici față de necesarul real al acestora. Mai exact, din prognozele de consum ale furnizorilor, doar 80% din volumul acestora este transmis către OPCOM. Aceste prognoze (mai exact cei 80% din valoarea lor), sunt însumate, însă din valoarea totală rezultată, OPCOM ia în considerare pentru mecanismul de achiziție anuală un procent de doar 50%. Astfel, în realitate, din prognoza de consum validată, furnizorii pot primi cel mult 40% (80% * 50 %), în cadrul procedurii de achiziție anuală.
În mod previzibil, ca o consecință a celor expuse mai sus, cantitatea de energie electrică disponibilă pentru vânzare în anul 2023 nu a fost suficientă pentru a acoperi întregul consum prognozat, astfel încât furnizorii au trebuit să se mulțumească cu cantitatea alocată proporțional de OPCOM. Dacă raportăm cantitățile alocate furnizorilor la totalul prognozelor validate, adică la necesarul de consum pentru anul 2023, procentul devine aproape nesemnificativ, puțin peste 12%.
Rămâne sub semnul întrebării cum vor putea furnizorii să își acopere diferența semnificativă de necesar de consum. În esență, nu le rămân la dispoziție decât următoarele variante:
1) procedurile lunare de achiziție centralizată, care au ca scop suplimentarea cantităților de energie electrică vândute/cumpărate lunar în cadrul procedurii anuale. Achiziția centralizată lunară va presupune transmiterea: a) de către producători a prognozei cantităților suplimentare pe care le pot vinde în luna următoare; b) de către cumpărători a prognozei cantităților suplimentare necesare, în afara celor deja contractate ca urmare a achiziției centralizate anuale.
2) Piața spot – Piața Zilei Următoare (PZU) – însă de unde nu vor putea cumpăra energie electrică de la producători, întrucât întreaga producție de energie electrică a acestora este blocată prin contractele deja încheiate pentru anul 2023, iar diferența pentru mecanismul de achiziție centralizată.
Practic, pe PZU vor vinde energie electrică alți furnizori sau traderi, ceea ce face greu de prezis care va fi lichiditatea pieței în aceste condiții.
Din fericire pentru furnizori, pentru cantitățile de energie electrică ce vor trebui achiziționate în afara mecanismului de achiziție centralizată, la prețuri evident mai mari de 450 lei/MWh, Guvernul va aplica în continuare schema de compensare, însă doar în limita unui preț de achiziție de 1300 lei/MWh.
În concluzie, ultimele modificări aduse cadrului normativ privind plafonarea prețului energiei electrice vin, în principal, să consolideze plasa de siguranță oferită de Guvern consumatorilor casnici și să o extindă și în privința consumatorilor non-casnici, chiar dacă nu în aceeași măsură și cu aceleași beneficii.
Pe de altă parte, noua modalitate de comercializare a energiei electrice pe piața angro a scos la iveală existența unui puternic deficit între ofertă și cerere, fapt de natură să repună în discuție perspectiva ca necesarul de consum al populației și al întreprinderilor pe anul 2023 să nu poată fi acoperit în totalitate.
Este dificil să acoperi lipsa unei piețe funcționale a energiei electrice și lipsa de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de producție (mai ales în zona de energie din surse regenerabile), care s-a reflectat în lipsa investițiilor din această zonă, doar prin reglementări administrative, oricât de bine intenționate ar fi acestea.
Un articol semnat de Dragoș Bogdan, Senior Partner - dbogdan@stoica-asociatii.ro și Mihai Stănescu, Managing Associate – mstanescu@stoica-asociatii.ro - STOICA & Asociații
