România nu are nici astăzi, la 8 ani de la incendiul din clubul Colectiv, niciun centru pentru tratarea marilor arși, cu toate că primele promisiuni privind construirea a patru astfel de centre datează încă de acum aproape 10 ani - în anul 2014 era aprobată o Hotărâre de Guvern în acest sens, ce prevedea că urmează să fie construite 4 centre: două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș. Între timp, autoritățile vorbesc despre construirea a 3 centre - la Timișoara (centru pentru adulți), Târgu Mureș (centru pentru adulți) și București (centru pentru copii).
Singurul dintre aceste centre a cărui construcție a început este cel de la Timișoara - lucrările au început în iunie anul acesta. Construcția centrelor din București (copii) și Târgu Mureș (adulți) ar urma să înceapă în această toamnă, potrivit Ministerului Sănătății. Cele 3 centre ar urma să fie contruite printr-un proiect finanțat de Banca Mondială.
În momentul în care aceste centre vor fi gata, România ar urma să aibă 26 de paturi de terapie intensivă destinate pacienților cu arsuri severe și 26 de paturi de terapie intensivă intermediară pentru pacienții arși, potrivit Ministerului Sănătății.
Viitoarele centre de mari arși din România:
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara (valoare investiție - 52 de milioane euro) - singurul a cărui construcție a început, în luna iunie
- construcția a fost demarată – 4 iunie 2023;
- termen estimativ de finalizare – februarie 2025;
- 6 paturi pentru arși gravi (terapie intensivă);
- 6 paturi pentru arși intermediari și post-critici;
- 5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă.
Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Târgu Mureș” (valoare investiție - 62 milioane euro):
- construcția urmează să fie demarată – 2023;
- termen estimativ de finalizare – februarie 2025;
- 5 paturi pentru pacienți critici (terapie intensivă);
- 10 paturi terapie intensivă intermediară și îngrijire post-operatorie.
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București (valoare investiție - 77 milioane euro):
- contractul pentru construcție a fost semnat – august 2023;
- construcția urmează să fie demarată – 2023;
- termen estimativ de finalizare – februarie 2025;
- 15 paturi pentru pacienții arși critici (terapie intensivă) - pediatrie;
- 10 paturi pentru pacienții intermediari și pacienții post-critici - pediatrie;
- 10 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă - pediatrie.
De ce nu avem niciun centru pentru mari arși, la 8 ani de la Colectiv?
La 8 ani de la incendiul din Colectiv, în august anul acesta, România a fost din nou prinsă nepregătită de un incendiu de mari dimensiuni, cu zeci de răniți care au suferit arsuri grave: explozia de la Crevedia, soldată cu 57 de răniți. Practic, cel mai grav episod cu pacienți cu arsuri produs în țara noastră după Colectiv ne-a prins din nou nepregătiți - autoritățile nu au fost în stare, în acești 8 ani, să construiască niciun centru pentru tratarea marilor arși.
12 dintre răniții de la Crevedia au fost transferați în străinătate.
Țara noastră ar fi trebuit să construiască, încă din anul 2014, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern în acest sens, 4 centre pentru pacienții mari arși - două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș.
La aproape 8 ani de la Colectiv, cifrele vorbesc de la sine: avem doar 24 de paturi în unități funcționale pentru arși - care pot trata arsuri medii, până la o anumită complexitate - și centre de mari arși în construcție „pe hârtie” de foarte mulți ani.
În zilele de după explozia de la Crevedia, Ministerul Sănătății s-a lăudat public cu 34 de „paturi pentru mari arși” în 6 spitale din România. Întrebat în acele zile, într-un briefing de presă la Guvern, de reporterul HotNews.ro când au fost acreditate în România 34 de paturi pentru mari arși în 6 spitale - despre care instituția pe care o conduce susține că există în acest moment în țara noastră - Rafila a răspuns că „Dumneavoastră vreți o informație de la mine pe care nu pot să v-o dau în momentul de față, pentru că nu eu mă ocup de acest lucru. N-am... Mă scuzați, și eu, dacă vă întreb despre modul în care este finanțat HotNews, nu știu dacă puteți să îmi dați detalii. Trebuie să pot să aflu informațiile, dacă suntem de bună credință, ca să le putem să le și oferim.”
HotNews.ro a solicitat, ulterior, Ministerului Sănătății și în baza Legii 544/2001 să clarifice public când și în baza cărui act normativ au fost acreditate în România cele 34 de paturi. Cu toate că solicitarea scrisă a fost trimisă încă din data de 29 septembrie, răspunsul instituției conduse de Alexandru Rafila nu a venit, până la momentul publicării acestui articol.
Cele 34 de paturi pentru mari arși despre care Ministerul Sănătății susține că există în România:
- 6 paturi - Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București
- 5 paturi - Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arși București
- 5 paturi - Spitalul Clinic de Urgență Județean Sf. Spiridon Iași
- 5 paturi - Spitalul Clinic Județean de Urgență “Pius Brânzeu” Timișoara
- 3 paturi - Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni
- 10 paturi (pediatrie) - Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București
Există însă rapoarte și documente oficiale, tot ale Ministerului Sănătății, mai noi și mai vechi, care contrazic varianta celor 34 de paturi pentru mari arși și spun că nu avem, în țară, locuri pentru tratarea în condiții corespunzătoare a acestor pacienți.
Potrivit unui raport oficial întocmit de Ministerul Sănătății în anul 2021 și consultat de HotNews.ro, numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în „unități specializate în tratamentul pacienților critici cu arsuri severe” - unități funcționale pentru arși, nu centre de mari arși, care pot trata, practic, doar pacienți cu arsuri până la o anumită complexitate, adică arsuri medii - este de 24 pentru adulți și 13 pentru copii:
- 6 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);
- 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București - Spital monodisciplinar (chirurgie plastică și ATI), care nu poate primi mari arși politraumatizați;
- 3 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni", București;
- 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu" Timișoara;
- 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" Iași;
- 2 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, desființate ca urmare a unor lucrări de renovare, aflate în acest moment în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat;
- Total: 24 de paturi în unități funcționale pentru arși - pentru tratarea arsurilor de complexitate medie.
---------------------------------------------------------------------------
- 10 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" ;
- 3 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iași.
Incendiul din clubul Colectiv, octombrie 2015 / Foto: Gabriel Petrescu | Dreamstime.com
De asemenea, conf. dr. Elena Copaciu, medic primar ATI la Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, care a condus timp de 8 ani secția de Anestezie - Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București și a lucrat, în Ministerul Sănătății, la elaborarea Ordinului 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri, declară pentru HotNews.rocă țara noastră nu are, în acest moment, paturi pentru mari arși care să corespundă standardelor agreate la nivel internațional. Singurele paturi care se apropie de standarde sunt cele 6 de la Spitalul de Urgență Floreasca, spune dr. Elena Copaciu, dar nici acestea nu întrunesc 100% standardele de paturi de mari arși.
Mai mult decât atât, dubla explozie de la Crevedia, din luna august, a prins Ministerul Sănătății în plin război cu supraviețuitorii Colectiv, cu rudele victimelor și cu activiștii pentru drepturile pacienților cu arsuri grave. Motivul: în luna iulie, Ministerul Sănătății a publicat în transparență un proiect de Ordin „privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri”.
O parte dintre supraviețuitorii Colectiv l-au acuzat atunci pe Alexandru Rafila că, practic, vrea să transforme pe hârtie, „din pix”, secțiile de ATI sau arși existente - care pot trata arsuri doar de complexitate mică și medie - în structuri pentru mari arși.
Un alt efect de bumerang ar fi fost, practic, anularea Mecanismului de transfer în străinătate al marilor arși, adoptat după Colectiv - după multe presiuni publice și multe ezitări ale autorităților, și în baza căruia au fost transferați și 12 răniți de la Crevedia: odată ce legiferezi „din pix” faptul că există condiții în spitalele din țară, nu mai poți transfera mari arși afară - nu mai există bază legală.
Ordinul publicat atunci în transparență nu a fost adoptat.
Iohannis: „Poate promisiunile au fost prea mari sau poate angajamentul unor persoane care trebuiau să miște lucrurile a fost prea mic”
De ce România nu are nici acum nici măcar un centru pentru tratarea marilor arși dintre cele 4 promise atunci de autorități încă dinaintea incendiului de acum 8 ani?
În noiembrie 2018, pe vremea când se afla la conducerea Ministerului Sănătății, fostul ministru Sorina Pintea declara că cele 4 centre pentru mari arși urmau să fie construite după anul 2020 - „un termen realist”, spunea atunci Sorina Pintea.
Tot fostul ministru Sorina Pintea explica, în 2018, și motivul pentru care centrele existau doar pe hârtie, la 4 ani de la aprobarea Hotărârii de Guvern ce prevedea construirea lor: „a fost multă birocraţie, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”.
„Poate promisiunile au fost prea mari sau poate angajamentul unor persoane care trebuiau să miște lucrurile a fost prea mic”, declara președintele Klaus Iohannis în luna august, la câteva zile de la explozia de la Crevedia.
Klaus Iohannis în vizită la clubul Colectiv, după incendiul din octombrie 2015 / Foto: Gabriel Petrescu | Dreamstime.com
Klaus Iohannis era președinte și în octombrie 2015, când a avut loc tragedia din Colectiv.
„Deci progrese există, însă suntem încă departe de ceea ce s-a promis la vremea respectivă. Poate promisiunile au fost prea mari sau poate angajamentul unor persoane care trebuiau să miște lucrurile a fost prea mic. Eu cred că mai avem destul de mult de lucru, însă, pe de altă parte, cum am spus și înainte, și aici, în Spitalul de Urgență, am văzut unele lucruri senzaționale. Deci progrese s-au făcut, se fac. Mai este mult de lucru”, declara Klaus Iohannis pe 29 august, la 3 zile după explozia de la Crevedia, în timpul unei vizite la Spitalul de Urgență Floreasca din Bucureșt, unde au fost tratați o parte dintre răniți.
Întrebat, de asemenea, dacă consideră că din calitatea de președinte ar fi putut face mai mult, în condițiile în care în 2015 spunea că spitalele sunt o prioritate pentru el, Klaus Iohannis a susținut că s-a „luptat” la Bruxelles pentru bani: „Din calitatea de președinte, nu cred că se putea face mai mult. Președintele este doar formal, executiv. Lucrurile se fac de guvern, deci lucrurile în practică se fac de guverne. Și atunci, sigur, putem să întrebăm dacă guvernele ar fi putut să facă mai mult. Rămâne o discuție care se poate purta. Ceea ce am făcut eu, ca și președinte, este să mă lupt la Bruxelles pentru bani și îmi permit să vă reamintesc că am obținut 80 de miliarde de euro pentru România, o parte fonduri europene uzuale și o parte în așa-numitul PNRR, care se tot discută și se negociază, se schimbă, pentru a rezolva, de exemplu, această problemă”.
Foto: Dreamstime.com, Inquam Photos, Agerpres.
4
26
