Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, spune că între platformele de raportare există diferențe de până la 500 de decese COVID pentru același spital, din cauza modului de raportare din partea unităților medicale, a unor confuzii ale celor care raportează şi din cauza unor întârzieri în raportarea deceselor. Mihăilă a prezentat rezultatele verificărilor privind raportarea deceselor COVID, enumerând mai multe cifre raportate în diversele platforme și evitând să răspundă concret care este diferența totală sau dacă va face public integral acest raport. Ea a mai spus că diferențele de raportare au existat și există de la momentul declanșării pandemiei și până acum, că au la bază birocrația și că nu trebuie politizat subiectul.

Ioana MihailaFoto: Agerpres

Ioana Mihăilă a fost întrebată insistent, în conferința de presă de joi, dacă raportul privind diferențele de raportare a deceselor COVID-19 va fi făcut public integral. Ministrul Sănătății a insistat că ceea ce a prezentat public sunt date din raport, nu concluzii ale acestuia, iar instituția pe care o conduce nu a publicat documentul și nici nu l-a transmis presei.

Verificarea raportărilor deceselor COVID a fost declanșată după ce fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a declarat public, după demiterea sa de la conducerea ministerului, că decesele COVID-19 sunt subraportate.

Ioana Mihăilă a prezentat într-o conferință de presă concluziile raportului echipei de control, care arată că în platforma CoronaForms pentru 2020 au fost înregistrate 16.120 de decese, iar în platforma Alerte MS - 18.948 de decese. Ea a spus că în urma analizării datelor privind decesele COVID raportate de spitale au fost detectate diferențe între platformele de raportare de până la 500 de cazuri în același spital. Cauzele: organizarea raportării deceselor variază de la spital la spital, unele spitale au recunoscut neraporatarea către DSP, nivelul de cunoaştere redus și confuzia celor care fac aceste raportări.

Ea a susținut că este necesară actualizarea deceselor în CoronaForms, în baza certificatelor constatatoare ale decesului.

Mihăilă a explicat că sursa oficială de raportare şi clasificare este certificatul medico-legal, iar Organizația Mondială a Sănătății a introdus noi coduri de boală pentru COVID şi decesele COVID, coduri preluate şi în sistemul de raportare din România.

Întrebată dacă problemele legate de raportarea deceselor COVID-19 s-au înregistrat în lunile noiembrie- decembrie, când Guvernul a organizat alegerile parlamentare, Mihăilă a susținut că "orice încercare a de politiza pandemia va scădea încrederea populaţiei în modul în care ea a fost gestionată": "Aş prefera să nu facem nicio legătură politică între numărul de decese şi necazul şi nenorocirea acestor oameni şi orice context politic".

Ea a mai spus că diferenţele de raportare au existat şi există de la începutul pandemiei și până în acest moment.

Principalele declarații:

  • Când ne referim la cadrul general, comisia apreciază că sursa oficială este certificatul constatator al decesului.
  • OMS a introdus noi coduri de boală, inclusiv coduri pentru decese COVID, preluate și în sistemul de raportare din România.
  • La finalul lui aprilie 2020, s-au constituit platformele de raportare Corona Forms și alerte MS.
  • Metodologia de raportare a datelor în sistemele informatice - MS utilizează aplicația Corona Forms dezvoltată de STS. Utilizatorii: MS, INSP, DSP-uri, laboratoarele care fac testele COVID și spitalele cu pacienți COVID. Acestea au obligația raportării imediate către DSP-uri.
  • Istoricul celor 2 platforme - CoronaForm include raportări caz cu caz, zilnice, verificabile pe CNP.
  • Pe platforma Alerte MS datele sunt agregate și conțin și alte informații.
  • Sursa informațiilor comunicate public privind decesele este CoronaForms, care conține decesele caz cu caz.
  • Toate informațiile au avut la bază aceste date din CoronaForms.
  • Rezultatele verificărilor: s-au analizat mai multe surse de informație. Analiza surselor oficiale a datelor de la INS, arată: în 2020 s-au înregistrat 16.792 de decese cu diagnostic principal COVID-19 cu virus identificat, cod U071 şi 234 de cazuri cu diagnostic principal COVID-19 cu virus neidentificat, cod U072.
  • De asemenea, s-au înregistrat 3.920 de decese de alte cauze, la care s-a asociat şi un diagnostic secundar COVID-19 cu virus identificat şi 281 de cazuri cu diagnostic secundar COVID-19 cu virus neidentificat.
  • Datele raportate de spitale către INSP pentru anul 2020 arată: s-au raportat 26.106 decese, din care 227 cu diagnostic principal COVID-19 şi 25.875 cu diagnostic secundar.
  • Referitor la la cele 25.875 de decese cu diagnostic secundar COVID, situaţia se prezintă astfel: 19.698 au diagnostic secundar cu codul U071 - deces confirmat COVID şi 6.181 decese au diagnostic secundar U072 - deces suspect COVID.
  • În sistemul CoronaForm au fost raportate 16.120 de decese, iar în Alerte MS - 18.948.
  • Comisia a analizat datele spitalelor cu cele mai mari diferențe între cele 2 platforme și au detectat diferențe de până la 500 de cazuri raportate de același spital.
  • Cauze: raportarea variază de la spital la spital, există confuzii și întârzieri în raportarea deceselor.
  • Comisia recomandă actualizarea deceselor din Corona Forms.
  • Nu aș căuta vinovați, trebuie o actualizare a datelor.

Răspunsuri la întrebări:

  • Aceste diferențe există și au la bază birocrația și diferite tipuri de raportare utilizate de spitale.
  • Problemele legate de raportarea deceselor de COVID s-au înregistrat în lunile noiembrie- decembrie, când Guvernul a organizat alegerile parlamentare?
  • Întrebarea dumneavoastră pleacă de la prezumţia că sunt raportări deficitare. În acest moment există diferenţe între datele raportate între diverse baze de date care au colectat numărul de decese.
  • Orice încercare a de politiza pandemia cred că va scădea încrederea populaţiei în modul în care ea a fost gestionată. Aş prefera să nu facem nicio legătură politică între numărul de decese şi necazul şi nenorocirea acestor oameni şi orice context politic.
    Diferenţele de raportare au existat şi există de la începutul pandemiei până în acest moment.
  • Trebuie să acceptăm că există 2 surse de date, care trebuie actualizate cu sursele oficiale, din certificatele medico-legale.
  • Comunicările zilnice transmise populației sunt cele din CoronaForms. Comunicările transmise de comisia de anchetă sunt din alte date.
  • Este nevoie de o reanaliză a numărului de decese, pe baza certificatelor constatatoare.
  • Diferența de 25% cum o considerați? Este și va fi nevoie de o comunicare transparentă.
  • Veți face public integral acest raport? Nu am prezentat concluzii în conferința de presă, ci datele agregate în cele 4 baze de date. Eu am citat numai din raport
  • Credeți că dupa acest moment se vor rezolva birocrația și aceste probleme de raportare? Am avut discuții cu INSP și cu DSP-urile pentru a înțelege procesele prin care se fac aceste raportări, astfel încât aceste date să fie cât mai aproape de o corelare.
  • În acest moment nu avem doar spitale exclusiv COVID-19.
  • Datele raportate zilnic de GCS sunt cele reale, care e diferența? Vor fi schimbări de raportare și în CoronaForms? Așa cum s-a întâmplat și în alte țări, pe măsură ce ne survin date cu un grad mai mare de exactitate, e nevoie ca și în aceste platforme care fac raportări zilnice să actualizăm numărul de decese
  • Care e diferența? Toate datele v-au fost prezentate.

Raportul preliminar, primit de ministrul Sănătății în 7 mai, a arătat că există diferenţe între numărul de decese raportate în Corona Forms, baza de date care dă cifra oficială, şi cel din alte baze de date, iar în această situaţie s-a ajuns printr-o sumă de erori umane, spunea duminică Ioana Mihăilă.

Întrebată, miercuri seară, la Europa FM, dacă este aşa cum relatează presa, că ar fi cel puţin 5.000 de decese în plus faţă de cele înregistrate oficial, ministrul Sănătăţii a răspuns: ”M-aş feri să spun că se adaugă morţi, sau că se scad morţi sau că se ascund morţi. Concluziile pe care le avem ca urmare a raportului preliminar arată că, în diferite baze de date, prin diferite metode de raportare, s-au obţinut rezultate diferite. S-ar putea ca niciuna dintre ele să nu ne dea un rezultat exact, aşa cum s-ar putea ca nicodată să nu ştim câte persoane au decedat de COVID în această pandemie. Fie că nu au fost raportate corect, fie că nu au fost înregistrate corect, fie că nici măcar nu au fost diagnosticate”.