Încă un spital care tratează pacienți COVID-19 - Institutul Marius Nasta - a fost aseară la un pas de tragedie, după ce un generator al unității mobile de Terapie Intensivă din curtea spitalului s-a aprins și a scos fum, potrivit unor surse, chiar flacără, potrivit altor surse. Cei 7 pacienți tratați acolo au fost mutați rapid în clădirea spitalului și nu au fost răniți. Care este însă povestea TIR-urilor transformate în unități mobile de Terapie Intensivă care au ajuns în curțile mai multor spitale COVID din țară, inclusiv Institutul Marius Nasta? TIR-urile au fost donate vara trecută Inspectoratului pentru Situații de Urgență în urma unei campanii umanitare derulate de Fundațiile SMURD și Mereu Aproape. Pentru dotarea lor s-au alocat și bani de la Guvern, potrivit informațiilor făcute publice de Departamentul pentru Situații de Urgență în iunie anul trecut. Unele dintre ele au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au fost achiziționate. La Botoșani, spre exemplu, TIR-ul ATI a fost scos temporar din uz după ce a plouat pe el.
"Aceste tiruri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități - inundații sau un cutremur. Ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi. Este motivul pentru care nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare", a explicat pentru HotNews.ro Oana Gheorghiu, co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din România.
Varianta construirii de spitale modulare, mult mai sigure pentru pacienți, a fost ignorată de autorități, chiar dacă Nelu Tătaru, ministrul Sănătății la acea vreme, declara în vara anului trecut, pentru HotNews.ro, că orice spital poate obține fonduri europene pentru asta.
România are, în acest moment, 5 astfel de unități mobile de Terapie Intensivă - 4 dintre ele donate Inspectoratului pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență (condus de Raed Arafat), după o campanie umanitară a Fundației SMURD și a Fundației Mereu Aproape, și una la Spitalul Județean Suceava, pentru care s-a organizat separat o strângere de fonduri.
Nu sunt nici pe departe atât de sigure precum un spital modular de ATI, însă statul român a preferat această soluție pentru spitalele COVID-19 unde secțiile interioare de Terapie Intensivă erau deja pline sau aproape pline.
Unele dintre ele s-au stricat la scurt timp după ce au ajuns în țară și au avut nevoie de reparații încă din primele luni.
Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață): "Aceste TIR-uri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități - ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi"
TIR-urile aflate în administrarea IGSU sunt utile doar în caz de calamități, precum cutremure sau inundații, dar nu sunt o soluție pe termen lung, motiv pentru care "toate spitalele din lume care au nevoie de locuri suplimentare construiesc spitale modulare", a explicat, pentru HotNews.ro, Oana Gheorghiu, co-fondatoare, alături de Carmen Uscatu, a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din țară, în curtea Spitalului Elias din București.
Asociația Dăruiește Viață construiește în acest moment un al doilea spital modular de Terapie Intensivă pentru pacienți COVID-19 la Piatra Neamț, unde secția ATI a spitalului județean a fost distrusă de incendiul din noiembrie anul trecut.
"De exemplu, dacă ai o mare catastrofă undeva, tu nu ai capacitatea să muți în siguranță pacienții, și atunci duci acolo o secție de ATI din aceasta (un TIR - n.red.), în care stabilizezi pacienții, iar apoi îi muți în spital. Ele nu sunt făcute și nu au capacitatea să funcționeze pe termen lung. Ele nu pot suplini o secție de Terapie Intensivă, ci sunt niște soluții care să salveze o situație de urgență. Erau utile la Colectiv, să zicem. Pentru inundații, pentru un cutremur. Cu condiția să fie funcționale și să le asiguri alimentare cu energie electrică și cu oxigen/gaze medicale. Nu le poți duce în câmp, sau le poți duce numai pe termen scurt, dacă le pui niște generatoare în care trebuie să torni mereu motorină. Ele sunt utile pentru a ține acolo pacienții 2-3 zile, pentru a îi stabiliza. Nu pot funcționa pe termen lung din cauză că nu se încălzesc iarna, de aceea a și apărut problema la generator, care a scos fum. Spre exemplu în mașină, dacă tu ai oprit motorul, s-a oprit instantaneu. Ele nu au capacitatea să susțină simultan și căldura, și instalația de oxigen/gaze medicale și toate cele. Ori una, ori cealaltă. Și oricum, aceste TIR-uri se conectează tot la instalațiile spitalului - la gazele medicale din spital, la instalația electrică. Și nu peste tot există această posibilitate. Ca să funcționeze corect, ele ar trebui conectate la niște instalații stabile. În plus, nu există circuite, nu există loc ca medicul să se schimbe de echipament, adică medicul ăla intră în secție, ajută pacientul, dar spațiul lui unde să își tragă sufletul, să completeze hârtii, să se schimbe de acel echipament COVID unde este?", a explicat Oana Gheorghiu pentru HotNews.ro.
Spre exemplu, pentru spitalul modular construit în curtea Spitalului Elias, Dăruiește Viață a venit cu propria instalație de gaze medicale, independentă de cea a spitalului, și a montat, în timpul construcției, și tancuri cu oxigen.
Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu pe șantierul Primului spital de oncologie și radioterapie pediatrică din România, pe care îl construiesc din donații în curtea spitalului Marie Curie din București
Este motivul pentru care "nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare. Altfel auzeam că peste tot este plin de camioane", subliniază Oana Gheorghiu.
Orice spital poate primi fonduri europene pentru a construi spitale modulare COVID, spunea Nelu Tătaru. Cel mai performant spital modular din România, construit de ONG-ul Dăruiește Viață din donații
În iulie anul trecut, Nelu Tătaru, ministrul Sănătății la acea vreme, declara, pentru HotNews.ro, că orice spital din țară poate solicita să fie declarat spital suport COVID și poate primi fonduri europene pentru a amenaja secții exterioare pentru pacienții infectați cu coronavirus - adică pentru a construi spitale modulare în curte sau pentru a amenaja în acest sens un corp pavilionar pe care îl are separat și pe care îl poate transforma în spital COVID. Fostul ministru al Sănătății mai spunea că această soluție ar fi făcut ca spitalele să nu mai fie închise pentru pacienții non-COVID, iar problema crizei de locuri ar fi fost și ea rezolvată.
Spitalul modular cu 38 de paturi ATI construit de Asociația Dăruiește Viață în curtea Spitalului Elias:
"În momentul ăsta, sunt fonduri de la Uniunea Europeană, ei trebuie doar să acceseze fonduri pentru COVID. Și stimulentul pentru COVID acordat angajaților din spitale este descărcat tot din fonduri europene. Tot ce ține de COVID, noi, ca minister, și orice țară europeană poate deconta din fonduri europene", declara ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pentru HotNews.ro, pe 18 iulie 2020.
"Proiectele se pot depune până pe 30 septembrie. Ei primesc bani de la Casa de Asigurări de Sănătate pe COVID, dar pot deconta și din fonduri europene. Ministerul Sănătății nu mai are coordonarea lor, am avut coordonarea spitalelor în starea de urgență, dar nu o mai avem, nu putem interveni. Ține de managementul fiecărui spital", mai spunea ministrul Sănătății. El adăuga că tot ce poate face, ca ministru, era "să mă duc în spitale, să fac niște observații, să trimit un Corp de control care odată ori trimite către Parchet, dacă sunt nereguli, ori sugerează consiliilor de administrație sau celor în a căror subordine este spitalul - consilii județene, consilii locale - schimbarea managerului, modificări etc."
Fostul ministru al Sănătății este însă contrazis de Oana Gheorghiu, care spune să "Nu orice spital putea să ia fonduri europene pentru spitale modulare, ci numai Inspectoratul General pentru Situații de Urgență putea să ia. Așa a fost gândit proiectul pe fonduri europene și singura entitate care putea accesa era ISU. Spitalele oricum nu au capacitate și personal să scrie aceste proiecte. Noi am cerut să ne lase și pe noi, ONG-urile, pentru că noi, spre exemplu, aveam deja proiectul de spital modular, adaptabil la spațiu, la situația din teren. Noi am oferit proiectul nostru inclusiv unor spitale."
"Dar cheltui mai ușor banii să iei niște camioane decât să implementezi niște proiecte serioase. Este foarte simplu, pentru că una este să construiești o casă și alta să cumperi o mașină", este concluzia co-fondatoarei Asociației Dăruiește Viață.
Autoritățile au preferat TIR-urile dotate cu aparatură ATI în locul spitalelor modulare. Unele TIR-uri s-au stricat și au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au ajuns în țară
4 TIR-uri dotate cu aparatură ATI și transformate în unități mobile de Terapie Intensivă au ajuns în România la mijlocul lunii iunie a anului trecut. Țara noastră era deja în a patra lună de pandemie, secțiile de Terapie Intensivă din multe spitale COVID-19 erau pline sau aproape pline, iar autoritățile se temeau de ce este mai rău - că nu vor mai avea paturi în secțiile ATI pentru bolnavii de COVID-19.
În timp ce Dăruiește Viață, asociația fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, construia în acel moment, în curtea Spitalului Elias din București, cel mai modern spital modular de Terapie Intensivă din România, care a fost gata în două luni, autoritățile au ignorat o astfel de soluție, mai sigură, și au preferat TIR-urile transformate în unități mobile ATI.
TIR-urile au ajuns în mai multe spitale COVID din țară - Timișoara (unde a fost nevoie, la un moment dar, chiar de două TIR-uri, spitalul fiind supra-solicitat), Botoșani, Galați, Ploiești, Pitești sunt doar câteva exemple.
La scurt timp după instalare, TIR-urile ATI de la Timișoara și Botoșani au suferit defecțiuni și au avut nevoie de reparații.
La Botoșani, TIR-ul ATI a devenit temporar inutilizabil după ce a plouat pe el, apa s-a infiltrat în tavan și a fost necesar ca pacienții să fie mutați, potrivit informațiilor apărute în presa locală. Unitatea mobilă de Terapie Intensivă a fost în cele din urmă reparată de o echipă de tehnicieni din Turcia, veniți special la Botoșani.
La Timișoara, unul dintre cele două TIR-uri ATI ajunse acolo a suferit o defecțiune la doar două zile după ce fusese pus în funcțiune și a fost trimis la Cluj pentru reparații. Din cauza suprasolicitării instalației, presiunea de oxigen a scăzut, iar ventilatoarele la care erau conectați pacienții nu au mai funcționat, potrivit informațiilor apărute în presa locală. Pacienții, aflați în stare gravă și conectați la oxigen, au fost mutați.
În acest timp, Asociația Dăruiește Viață a construit în curtea Spitalului Elias din București un spitalul modular de Terapie Intensivă COVID la cele mai ridicate standarde, care a costat aproximativ două milioane de euro, bani strânși exclusiv din donații și sponsorizări. Proiectul spitalului modular a fost propus de Asociația Dăruiește Viață și Guvernului, ca soluție ce putea fi multiplicată în întreaga țară, însă Guvernul a considerat că este o soluție prea scumpă și nu sunt bani: "Acest proiect a fost propus Guvernului României ca soluție pentru întreaga țară, doar că nu am primit niciun răspuns, iar răspunsul pe care l-am primit făcând presiune a fost unul informal și care spunea că sunt scumpe, domnule, aceste spitale pentru Guvernul României! Adică cam cât costa? Două milioane de euro, estimăm noi. Două milioane de euro e foarte mult pentru Guvernul României!", a povestit Carmen Uscatu, președintele Asociației Dăruiește Viață, pentru HotNews.ro.
Povestea spitalului modular COVID-19 construit de Asociația Dăruiește Viață în curtea spitalului Elias, într-un reportaj HotNews.ro din decembrie anul trecut:
Spitalul modular construit de Asociația Dăruiește Viață a costat două milioane de euro. Prețul de achiziție al unui TIR ATI a fost de 264.930 de dolari, potrivit unui comunicat din aprilie 2020 al Departamentului pentru Situații de Urgență. Achiziția TIR-urilor a fost un proiect care a implicat și donații, prin Fundația SMURD și Fundația Mereu Aproape, plus bani pentru dotări alocați de Guvern. În varianta inițială a articolului, actualizată ulterior, apărea în mod eronat informația că costurile de achiziție ale acestor TIR-uri nu ar fi fost cunoscute public.
Acum, Dăruiește Viață construiește, și la Piatra Neamț, unde secția ATI a Spitalului Județean a fost distrusă de un incendiu în noiembrie anul trecut, un spital modular de Terapie Intensivă, după modelul celui din București. Campania de strângere de fonduri pentru construcția spitalului modular de la Piatra Neamț este în desfășurare: "Și la Piatra Neamț suntem singura soluție din cauza acestei birocrații în care nu poți să demarezi un proiect peste noapte, așa cum putem noi. Deși noi nu avem la dispoziție banii din impozite pe care ei îi au. Noi trebuie să strângem acești bani și să îi convingem pe oameni că ceea ce facem noi e foarte bine și salvează vieți."
Așa va arăta spitalul modular ATI construit de Dăruiește Viață la Piatra Neamț:
"Da, vom începe și la Piatra Neamț un spital modular care să funcționeze ca o secție de Terapie Intensivă. În acest moment, secția de Terapie Intensivă care a ars este sub sechestru, nu poate fi deschisă și spitalul a improvizat în secția de Ginecologie 6 paturi de Terapie Intensivă. Și noi vom face acest spital modular cu 18 paturi, care va funcționa la început ca o secție de Terapie Intensivă, până când ei vor reuși să facă, apoi poate fi folosită ca o zonă tampon pentru orice altă secție, de exemplu secția de Oncologie urmând să fie renovată pe fonduri europene, poate fi mutată temporar în acest spital."
Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu spun că au rămas însă cu un gust amar după construcția spitalului modular din București din cauza faptului că "deși e singurul spital la standarde, nu a venit nimeni să ne întrebe cum l-am făcut, să ne spună să ne consultăm, să facem mai bine decât ceea ce am făcut. Și din păcate suntem singura soluție pentru țara asta, în astfel de situații, pentru că a apărut situația dramatică de la Piatra Neamț, care ar putea să se întâmple oriunde în țară. Pentru că acestea sunt spitalele, foarte vechi, și chiar dacă s-au adus echipamente, ele au fost puse pe o infrastructură veche, pe o instalație electrică veche."
TIR-ul ATI de la Marius Nasta a ajuns în curtea spitalului în octombrie anul trecut
TIR-ul - unitate mobilă de Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta care a fost aseară la un pas de tragedie a ajuns în curtea spitalului în octombrie anul trecut, într-un moment în care numărul cazurilor de COVID-19 era în creștere în toată țara, iar spitalul condus de Beatrice Mahler era pe punctul de a nu mai putea primi noi pacienți, din cauză că nu mai erau locuri libere.
TIR-ul nu a fost achiziționat de spital, iar pentru funcționarea lui a fost detașat personal printr-o colaborare DSP - IGSU.
Pe 15 octombrie 2020, Institutul Marius Nasta anunța că "în urma cu aproximativ două ore a ajuns și este în curs de instalare în cadrul Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta o unitatea mobilă tip ATI ce va fi destinată pacienților COVID cu forme critice. Unitatea este venită prin IGSU care asigură operarea acesteia, fiind achiziționată de fundația Mereu Aproape cu sprijinul fundației Pentru SMURD. Pe perioada staționării în actuala locație, unitatea va fi sub coordonarea institutului, iar personalul va fi alocat prin colaborare DSP - IGSU. Unitatea dispune de 12 paturi ATI. Imediat ce instalarea este finalizată și personalul este alocat, unitatea va fi pusă în funcțiune. Având in vedere dimensiunile tirului pe care este platforma ATI, operațiunea de plasare în zona stabilită a fost extrem de laborioasă și a necesitat efort atât din partea echipei IGSU cât și a echipei tehnice din Marius Nasta."
În iunie anul trecut, Departamentul pentru Situații de Urgență anunța că 4 unităţi mobile de Terapie Intensivă au ajuns în ţară, acestea fiind achiziţionate prin Fundaţia SMURD, care a strâns importante donaţii de la firmele care activează în ţară, printre care Lidl şi Rompetrol care au contribuit direct, cumpărând câte o astfel de "maşină", dar şi de la alte firme care au răspuns campaniei Fundaţiei Mereu Aproape, pentru dotări fiind asiguraţi bani şi de la Guvern.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, aflat în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, care a primit în administrare aceste unităţi, urma să se ocupe de distribuirea şi plasarea lor "strategică la nivel naţional, pentru o reacţie rapidă în caz de pandemii sau accidente colective şi dezastre, acolo unde va fi nevoie de ele".
"Fiind construite pe structura unui tir, fiecare din aceste unităţi mobile poate fi deplasată oriunde în ţară, crescând astfel capacitatea de terapie intensivă acolo unde va fi cea mai mare nevoie, fie că este vorba de un spital fizic sau mobil (de tipul spitalelor de campanie ROL) şi oferind îngrijire la cele mai înalte standarde pacienţilor în stare critică. Fiecare din unităţile mobile de terapie intensivă sunt dotate cu 12 paturi având, alături de gaze medicale, toate echipamentele necesare unei astfel de secţii, respectiv ventilatoare, monitoare şi injectomate", anunța atunci Departamentul pentru Situații de Urgență.
"Acest tip de unitate de terapie intensivă este unic în România, folosirea ei dându-ne posibilitatea să îmbunătăţim semnificativ evoluţia pacienţilor cel mai grav afectaţi de infecţia cu SARS-CoV2 acolo unde capacităţile spitalelor fizice sunt depăşite, dar şi în orice alte situaţii cu un număr mare de victime care au nevoie de susţinere avansată a funcţiilor vitale cum sunt accidentele colective cu număr mare de victime, pandemiile, dezastrele naturale sau industriale. Ne-a impresionat mobilizarea mediului de afaceri şi a societăţii civile în sprijinirea demersurilor statului de dotare a rezervei naţionale de protecţie civilă cu patru astfel de unităţi. Le mulţumim tuturor", declara atunci Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
15
18
