Câteva zeci de pacienți români care suferă de diverse forme de cancer de sânge au primit o nouă șansă la viață după ce au făcut transplant medular chiar în lunile pandemiei, în secția condusă de medicul hematolog Alina Tănase, la Institutul Fundeni. Într-o vreme în care unii pacienți nu mai au curajul să meargă la spital de teama virusului sau o mare parte dintre spitale au limitat internările, transplantul medular a mers mai departe în secția condusă de Alina Tănase, chiar dacă numărul pacienților transplantați a fost ceva mai mic decât de obicei, iar regulile respectate deopotrivă de personalul medical și de pacienți sunt mult mai stricte. "Nu se poate să ne oprim așa din cauza COVID-ului, pentru că și ceilalți pacienți au nevoie de tratament. Îl vezi pe omul din fața ta care este bolnav, trebuie să îl internezi. Nu poți să îi lași pe oamenii ăștia netratați, neinternați, neinvestigați", spune medicul Alina Tănase, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Info pe scurt:
- Alina Tănase este medic hematolog specializat în transplant medular și conduce Secția de transplant medular de la Institutul Fundeni din București. Este și directorul medical al Institutului Clinic Fundeni, cel mai mare spital din România.
- Medicul Alina Tănase a venit pe atunci la proaspăt înființatul compartiment de transplant medular de la Fundeni în anul 2000, iar în 2001 a avut loc acolo primul transplant medular.
- Alina Tănase s-a încăpățânat ca pacienții români care au nevoie de transplant medular să poată fi tratați acasă și a reușit. Din 2001 și până astăzi, în centrul de la Fundeni au primit o nouă șansă la viață peste 1.500 de pacienți - atât adulți, cât și copii.
- Alina Tănase e mândră că a reușit să interneze și să continue procedurile de transplant medular pentru "tot ce a fost urgență", de la izbucnirea epidemiei de coronavirus în România, în ciuda tuturor limitărilor din această perioadă.
- La fiecare 35 de secunde, undeva în lume, cineva este diagnosticat cu un tip de cancer de sânge: limfom malign, leucemie sau mielom multiplu. Pentru mulți pacienți, transplantul de celule stem hematopoietice înseamnă șansa la viață.
- 37 de pacienți români așteaptă în acest moment un donator compatibil. În peste 70% din cazuri nu se găsește un donator compatibil în familie.
Măsuri excepționale la Institutul Fundeni: "Tot ce a fost urgență am reușit să internăm și să continuăm procedurile de transplant"
Medicul Alina Tănase pornește de la ideea că "Este obligatoriu să putem trata toți pacienții - și pe cei infectați cu acest coronavirus, și pe cei care au o urgență medicală sau o boală cronică. Este mai mult decât important să reușim să le asigurăm tuturor actul medical de care au nevoie."
La Institutul Fundeni, unde Alina Tănase este și director medical, "Am încercat să abordăm de la început o atitudine medicală, ca să îi spun așa. Am încercat să testăm toți pacienții care intră în spital pentru internare, tocmai pentru a nu scăpa un pacient asimptomatic, pe care să îl introducem într-una dintre secțiile cu risc foarte mare, cu pacienți imunodeprimați. Și atunci, am delimitat niște etaje și niște tronsoane speciale în fiecare clădire, unde pacienții, când au venit la internare, au stat 24 de ore, până a venit rezultatul testului. Și abia după rezultatul negativ la test am început să îi ducem pe secțiile Institututul Fundeni, să își continue tratamentul. Am încercat, în acest fel, să nu îi punem în pericol pe cei deja internați."
Specificul spitalului Fundeni "este cu pacienți imunodeprimați, cu toate tipurile de transplant, cu foarte multă patologie oncologică, cu chirurgie mare oncologică, cu urologie pe toate tumorile urologice. Pacienții noștri sunt, în proporție de 80%, ca să nu spun 90%, pacienți cu boli grave. Și atunci, am încercat să facem acest lucru prin fonduri proprii, pentru că la început criteriile de testare erau foarte stricte - doar pacienții simptomatici erau testați. Iar noi am încercat să testăm toți pacienții care veneau pentru internare la Institutul Fundeni", povestește medicul Alina Tănase.
În acest fel, cel mai mare spital din România a reușit să nu aibă focare în secțiile cu risc: "Am testat și tot personalul, am descoperit câteva persoane infectate - și personal, și pacienți pozitivi. Dar fiindcă au fost descoperiți foarte devreme, nu au intrat în contact cu alții și atunci am reușit să delimităm toate aceste cazuri izolate."
Medicul Alina Tănase admite că înainte de pandemie "Aveam aproape 12.000 de internări în Institutul Clinic Fundeni. Nu mai putem asigura același număr de internări și de controale tocmai pentru că toți pacienții trebuie să fie testați și toți pacienții trebuie să fie în siguranță - atât cei care vin la internare, cât și cei care sunt deja internați."
Important este însă, subliniază ea, faptul că "am continuat activitatea în toată această perioadă. S-au făcut transplanturi de ficat, s-au făcut transplanturi de rinichi, s-au făcut transplanturi medulare. Niciunul dintre aceste programe unice să zicem în România nu s-a oprit. Cu restricțiile de rigoare, fiindcă au fost obligatorii, dar noi considerăm că tot ce a fost urgență am reușit să internăm și să continuăm procedurile de transplant."
Pacienții care au nevoie de transplant nu pot să aștepte
Pacienții care au nevoie de un transplant nu pot, în cele mai multe cazuri, să aștepte, explică medicul Alina Tănase: "Există această categorie de pacienți care nu poate să aștepte. Imediat după apariția acestei pandemii în Europa, Societatea Europeană de Transplant a elaborat niște recomandări. Iar recomandarea a fost să continuăm să transplantăm urgențele. Pentru că în momentul în care nu transplantezi un pacient atunci când este nevoie de transplant, boala recade și ai pierdut momentul și poate că ai pierdut șansa la viață pentru acel om. Și atunci, cu niște restricții extraordinare, am încercat să transplantăm urgențele conform criteriilor. "
Coordonatorul programului de transplant medular de la Institutul Fundeni povestește că "A fost o perioadă complicată, pentru că noi primim, pentru mulți pacienți, celulele din străinătate - grefele cu celulele stem vin de la donatori neînrudiți din străinătate. Noi căutăm în registre, găsim donatorul într-o țară europeană, sau uneori le aducem și din afara Europei, iar în momentul în care facem planul de transplant, celulele vin prin căile aeriene în centrul de transplant. Tot acest proces a fost și el perturbat, fiind închise culoarele aeriene, celulele nu au mai putut veni în condițiile obișnuite. Și atunci, această activitate de donator neînrudit, prin celule venite din străinătate, a suferit foarte mult în aceste luni."
Alina Tănase se bucură că "Între timp, s-au mai scos din restricții și am început să primim celule în special din Germania pentru pacienții noștri. În timp, chiar luna trecută, am primit o grefă pentru urgență care a venit cu transport terestru. A venit din Germania, trecând toate granițele în condiții speciale, pentru prima dată. Acum sperăm că, pe măsură ce se reiau zborurile, o să reușim să aducem celule la timp."
O altă recomandare oficială primită de echipa medicală care face transplanturi medulare la Fundeni a fost "să înghețăm celulele când le primim, pentru a le retesta, să vedem dacă sunt viabile, dacă sunt suficiente, ținând cont de faptul că transportul a fost cumva nesigur. Nu am știut exact dacă funcționează cum știam noi că funcționează. Și atunci, tot ce am primit ca celule am înghețat. Le-am pus în azot lichid și abia după aceea am început procedurile de transplant, pentru a nu pune în pericol pacientul - să ne apucăm de transplant și să nu vină celulele."
37 de pacienți români așteaptă un donator compatibil de celule pentru transplant medular, în condițiile în care, în peste 70% dintre cazuri, nu se găsește un donator compatibil în familie.
72.291 români s-au înscris până acum în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, însă numărul este unul mic comparativ cu numărul persoanelor înscrise în registrele din alte țări.
În anul 2020, 2.237 români s-au înscris în registru. Pentru pacienții din România care suferă de o formă de cancer de sânge, șansele de a găsi un donator 100% compatibil ar crește dacă și numărul celor înscriși în registru ar fi mai mare.
"În iunie am început să ne apropiem de normalitate, de numărul de transplanturi de dinainte de pandemie"
În ultimele luni, la Institutul Fundeni au beneficiat de transplant medular "urgențele, în principal pacienții care au avut donatori în familie, fie 100% compatibili, fie pe jumătate compatibili. Am încercat să transplantăm limfoamele dintre autogrefe, limfoamele maligne, care sunt considerate urgență de transplant", spune medicul Alina Tănase.
După ce în lunile ianuarie și februarie a avut, în secția pe care o conduce, câte 18, respectiv 14 pacienți transplantați, "în martie am scăzut la 8 transplanturi, în aprilie au fost cele mai puține, au fost 3. Apoi în mai am avut 6, în luna iunie 8."
Centrul de transplant medular Fundeni
În luna iunie, lucrurile au început să se apropie de normalitate "sau de numărul de dinainte de pandemie", spune medicul Alina Tănase: "Sigur că nu suntem încă acolo, dar acum secția de transplant este iarăși plină, cu restricțiile în plus ținute în această perioadă, în sensul că nu mai putem pune în nicio rezervă doi pacienți, fiindcă obișnuiam să punem doi pacienți într-o rezervă dacă erau în perioada de pre-transplant sau în perioada de recoltă de celule. Doar pacienții în perioada de transplant stăteau singuri în rezervă. Acum toți pacienții stau singuri în salon și în aceste condiții încercăm să ne continuăm activitatea, să preluăm toate urgențele. Dar este complicat."
"Sperăm să ne întoarcem la numărul obișnuit de peste 15-20 pe lună", e dorința Alinei Tănase.
"E foarte periculos să considerăm că toate aceste restricții au fost de pomană"
Directorul medical al Institutului Fundeni spune că traversăm o perioadă în care "pe de o parte oamenii se feresc să vină la spital și vin abia când nu mai pot, sunt foarte mulți grav și noi suntem și un spital din ăsta cu tot felul de imunodeprimați, cu boli grave, și oamenii ăștia chiar sunt în pericol dacă le mai dai și un virus din ăsta. Ei trebuie protejați mai mult decât ceilalți pacienți. Una este ca un om sănătos să ia acest virus și alta este să îl ia un pacient oncologic sau un transplantat".
Poate partea bună care va rămâne după această experință va fi faptul că vom rămâne cu reguli mai stricte - din spitale până la întreaga societate - consideră medicul Alina Tănase: "În spital va trebui să rămânem cu aceste reguli, poate asta este partea bună. Masca purtată în continuu, nedată niciodată jos, spălatul mâinilor foarte frecvent. Ca societate, poate vom rămâne cu aceste lucruri."
În ceea ce privește respectarea regulilor, Alina Tănase crede că "Depinde de fiecare dintre noi să fim responsabili și să ne dăm seama că siguranța noastră, a tuturor, depinde de fiecare dintre noi. Cred că este momentul să fim responsabili și să arătăm fiecare dintre noi acest lucru."
Ea subliniază însă că "Este foarte periculos să considerăm că nu s-a întâmplat nimic și că toate aceste restricții au fost de pomană. Există publicații absolut științifice care spun că prin aceste măsuri de izolare și de precauție s-a reușit să se prevină un număr foarte mare de îmbolnăviri și de decese."
Alina Tănase se teme că numărul pacienților care au nevoie de terapie intensivă din cauza infecției cu COVID-19 va crește
Având în vedere că numărul românilor infectați a crescut în ultimele săptămâni, Alina Tănase se teme că va crește și va crește și numărul de pacienți care au nevoie de terapie intensivă, "ceea ce nu e bine pentru nimeni. Asta înseamnă mai mulți pacienți în stare gravă, mai multe decese, iarăși probleme în spital și în secțiile de terapie intensivă. "
"Lucrurile astea cred că țin de fiecare dintre noi. Dacă menținem aceste măsuri - mască, spălat pe mâini, această distanțare socială, care nu cred că este atât de complicată, chiar dacă oamenii au obosit...", subliniază directorul medical al Institutului Fundeni.
"Nu cred că este mai important să facem petreceri acum decât să ne protejăm pe noi și pe cei apropiați nouă", atrage atenția medicul Alina Tănase.
Din punct de vedere medical, este mult mai greu în această perioadă. Medicii văd "câți pacienți au nevoie de tratament, ce complicat este să îi protejăm de această infecție, cât de complicat este să îi tratăm pe toți, așa cum reușeam înainte. Din punct de vedere medical, este mult mai greu. Faptul că pierdem aceste măsuri minime de precauție cu siguranță că va face să fie și mai muți pacienți, iar izolarea din ce în ce mai grea în spital."
"Ar trebui să nu fie nevoie de bodyguard ca să îi pună pe oameni la 2 metri unul de altul"
Alina Tănase spune că ea și colegii ei au un mesaj: își doresc să continue să facă medicină: "Este foarte greu să reușești. Acum facem triaj, există aceste reguli stricte."
Medicul care a dat o nouă șansă la viață atâtor pacienți cu boli grave de sânge și-ar dori ca "Oamenii ar trebui să înțeleagă, să nu fie nevoie de bodyguard ca să îi pună la 2 metri unul de altul. Chiar cred că avem nevoie de înțelegerea tuturor, ca să fie posibil ca fiecare să aibă acces la act medical și să nu îi pună în pericol pe ceilalți și să își primească tratamentul de care are nevoie. Procentul celor care respectă regulile pare mai mic decât ar trebui să fie."
"Sperăm într-un vaccin, sperăm într-un tratament, dar nu știm când le vom avea", încheie Alina Tănase.
4
7
