Medicii din România aşteaptă de la autorități "să-şi nuanţeze poziţia sau chiar să retracteze afirmaţiile" - este prima reacție a Colegiului Medicilor la anunțul ministrului Sănătății, Sorina Pintea, că va trimite "pacienți sub acoperire" în spitale, pentru a identifica angajații care condiționează actul medical de mită. Colegiul Medicilor mai precizează că inițiativa ministrului Sănătății a produs "indignare în rândul medicilor".

MitaFoto: pixabay.com

"Corpul profesional se dezice vehement de faptele de corupţie ale personalului şi le condamnă cu tărie", arată președintele Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean, care adaugă însă că "CMR crede cu tărie că acela care stă în capul sistemului nu trebuie să-i blameze pe cei pe care se sprijină sistemul. A face astăzi o astfel de acţiune ca aceea preconizată în termeni neclari şi nereglementată juridic, nu înseamnă decât o incitare la comiterea de infracţiuni, chiar dacă ea s-ar baza pe nişte informaţii discutabile dintr-un chestionar realizat sub protecţia anonimatului."

"Oricare pacient care intră în instituţia sanitară se va gândi la medici şi la personalul sanitar ca la posibili infractori, iar medicii şi personalul sanitar se vor gândi la pacienţi ca la posibili delatori. În locul doamnei ministru aş insista să vorbesc despre programele şi proiectele de succes pe care le-a înfăptuit Ministerul Sănătății, aş vorbi despre creşterea substanţială a bugetului pentru investiţii şi, cu siguranţă, aş insista asupra a ceea ce este mai valoros în sistemul sanitar şi pe care acesta se sprijină. Concret, aş insista pe calitatea umană şi profesională a medicilor", consideră președintele Colegiului Medicilor.

Potrivit Colegiului Medicilor, în România sunt 58.000 de medici, dintre care doar 300 au fost condamnați definitiv pentru fapte de corupție.

Medicii nu sunt supărați doar pe campania anti-corupție anunțată de Ministerul Sănătății, ci și pe ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a afirmat, săptămâna trecută, că "În sistemul medical lipsește calitatea umană": "Iată că, în interval de o săptămână, în mediile de informare au apărut declaraţii, mai întâi ale ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici şi apoi ale ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, care au produs indignare în rândul medicilor. Primul dintre ei, ministrul Teodorovici a declarat într-o conferinţă ca 'ceea ce lipseşte în sistemul sanitar, este calitatea umană. 100% din populaţie ar spune acelaşi lucru'. Această afirmaţie a fost făcută în prezenţa ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, care nu a avut nicio reacţie publică. Mai mult, la câteva zile după declaraţiile domnului ministru Eugen Teodorovici, doamna ministru Sorina Pintea a ieşit cu o declaraţie prin care trimite în spitale pacienți 'sub acoperire' pentru a identifica angajații care condiționează actul medical de mită."

"Domnul ministru Teodorvici a exprimat o opinie personală şi nefondată dovadă stând milioanele de vieţi salvate de doctorii români. Mai mult, un sondaj din 2018 arată că, medicii se bucură de încrederea a 58% în timp ce sistemul de sănătate întrunește satisfacția a 30% din cetățeni. Starea spitalelor mulțumește doar 18% în timp ce politica Guvernului în domeniul Sănătății este apreciată doar de 14%. Aşadar, aproape 60% dintre românii chestionaţi cred în medicii noştri, conform unui studiu de tip Omnibus lansat in 2018 de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională – (CURS)."

Activitatea medicilor din România în cifre (sursa: Colegiul Medicilor):

Număr servicii de medicină de familie= 110.545.624

Număr servicii în ambulatoriu clinic= 25.880.260

Număr servicii paraclinice=43.569.305

Număr servicii paraclinice de imagistică= 1.487.313

Număr de servicii în spitalizarea continuă= 3.956.435

Număr de servicii în spitalizarea de zi= 4.028.424

"Doar în contractele noastre cu CNAS, fără a socoti medicina privată. Acestea sunt cifre oficiale care vorbesc doar despre medicina publică", precizează Colegiul Medicilor.

Președintele Colegiului Medicilor mai spune că în cazul medicilor este vorba despre "abnegaţia umană, empatia, sacrificul de sine, burnout-ul miilor de medici care muncesc în program continuu, în gărzi, uneori succesive, uneori în condiţii improprii, adesea sub presiunea pacienţilor şi a aparţinătorilor, adesea fără încadrarea umană corespunzătoare, adesea fără mijloace tehnice corespunzătoare".

  • Ce a provocat "indignarea" medicilor: Sorina Pintea trimite în spitale pacienți sub acoperire pentru identificarea angajaților care iau mită

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, intenționează să trimită în spitale pacienți "sub acoperire" pentru a identifica angajații care condiționează actul medical de mită. Acesta este unul dintre pașii unei strategii anti-corupție mai ample, gândite de Ministerul Sănătății, declara luni Sorina Pintea pentru HotNews.ro. "Eu cred că sunt și medici cinstiți, dar știm cu toții că lucrurile pe această parte sunt încă nerezolvate. Sunt spitale în această țară unde medicii spun: 'Nu este nevoie, mulțumim.' Eu cred că nu merită acești oameni, pentru câțiva care fac asta, să fie murdăriți", a explicat ministrul Sănătății, pentru HotNews.ro.

O zi mai târziu, Sorina Pintea a anunțat că primii "pacienți sub acoperire" au fost deja trimiși în spitale acum 3 săptămâni, iar aceste acțiuni sunt parte a unei strategii anticorupţie pe care Ministerul Sănătăţii urmează să o aplice până în anul 2020.

Sorina Pintea

Ministerul Sănătății a elaborat și va pune în aplicare o strategie anti-corupție, un proiect-pilot fiind deja aplicat la Spitalul Fundeni din București. Angajații acestui spital au semnat, în această primăvară, la solicitarea conducerii unității sanitare, "declarații anti-mită", în care își iau angajamentul să nu ceară sau primească bani de la pacienți. De asemenea, pe pereții spitalului au fost lipite afișe prin care pacienții sunt informați că angajații acestui spital nu primesc "plic".

"Avem de pus în aplicare o strategie anti-corupție și am pus în aplicare un proiect-pilot la Spitalul Fundeni. În acest moment, pregătim niște indicatori să ne ajute să cuantificăm ceea ce facem. Unul dintre obiectivele strategiei este folosirea acestei sintagme de "pacient sub acoperire" care să meargă, în funcție de gradul de satisfacție al pacientului de la un anumit spital, să verifice dacă cele sesizate de pacienți sunt mai mult sau mai puțin reale. Avem acel chestionar de feedback pe care îl analizăm, iar dacă vedem că scade gradul de satisfacție și crește numărul pacienților care spun că li s-a cerut șpagă, trimitem acești 'pacienți sub acoperire'", a explicat luni ministrul Sănătății, Sorina Pintea, pentru HotNews.ro.

Sorina Pintea mai spune că, cu toate că unii pacienți cărora li se cere șpagă în spitale i se adresează chiar ei pentru a se plânge de cele întâmplate, "ei spun că nu vor să sesizăm organele de anchetă, ceea ce mi se pare ciudat".

"Eu cred că sunt și medici cinstiți, dar știm cu toții că lucrurile sunt încă nerezolvate. Nu cere medicul, ci merge asistenta la pacient și spune: acesta este tariful. Sunt spitale în această țară unde medicii spun: 'Nu este nevoie, mulțumim.' Eu cred că nu merită acești oameni, pentru câțiva care fac asta, să fie murdăriți", a adăugat ministrul Sănătății.

Sorina Pintea a mai subliniat că "Medicii spun că ministrul are ceva cu ei. Ministrul nu are nimic cu ei, are grijă de pacienți, pentru că despre asta vorbim, până la urmă. Până la urmă, trebuie să ne asumăm cu toții niște lucruri. Haideți să ne facem treaba!"

  • Inițiativa Sorinei Pintea, primită cu ostilitate de unii medici și de sindicate

Inițiativa ministrului Sănătății de a trimite "pacienți sub acoperire" pentru a indentifica angajații din spitale care iau șpagă a fost întâmpinată cu ostilitate de unii dintre medici: cu toate că, pe de o parte, medicii susțin că nu condiționează actul medical de plic, iar cei care fac acest lucru ar fi foarte puțini - un procent nesemnificativ, susțin ei - chiar și o parte dintre acei medici care se declară onești și nu primesc mită critică inițiativa Ministerului Sănătății, pe grupurile profesionale de pe rețelele de socializare. Medicii o acuză atât pe Sorina Pintea, cât și presa, că "duc o campanie împotriva lor".

La rândul lor, sindicatele din sănătate susțin că intenția ministrului Sănătății de a trimite în spitale "pacienți sub acoperire" pentru identificarea medicilor care condiționează actul medical de mită este "ilegală". La începutul acestui an, Sorina Pintea a cerut sprijinul sindicatelor din domeniu pentru a găsi împreună soluții pentru combaterea fenomenului mitei din spitale, însă sindicatele au refuzat, motivând că "nu au competențe legale de control și sancțiune în privința plăților informale sau a condiționării actului medical".

În comunicatul dat publicității de Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații sindicale din sistemul sanitar, nu apare însă nicio referire la faptul că și condiționarea actului medical de primirea de mită este ilegală. În schimb, sindicaliștii afirmă că "Medicii sunt veșnic terorizați (...) Ministerul Sănătății a demarat o campanie împotriva personalului medical, utilizând ca laitmotiv corupția acestuia".

  • Sorina Pintea a cerut sprijinul sindicatelor pentru a găsi împreună o soluție pentru combaterea "plicului", dar a fost refuzată pe motiv că sindicatele "nu au competențe"

Fenomenul şpăgii în spitalele din România este unul de mare amploare, afirma, pe data de 8 ianuarie, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, adăugând că intenționează să pună la punct, împreună cu federaţiile sindicale din sănătate, un plan de măsuri pentru a limita obiceiul de a se oferi bani în plic în spitalele românești.

"Astăzi, la această discuţie pe care am avut-o cu cele două federaţii am deschis şi această problemă (şpaga în spitale - n.red.). Concluzia a fost că împreună vom lua nişte decizii, poate chiar conştientizate într-un plan de măsuri astfel încât să limităm foarte mult acest fenomen care din păcate nu este eradicat şi (...) este încă de mare amploare. În permanenţă, mesajele care îmi vin scot în evidenţă acest aspect", declara Sorina Pintea, pe 8 ianuarie.

Sorina Pintea a adăugat atunci că a discutat cu reprezentanţii sindicatelor din sănătate şi au stabilit că vor încerca să întărească rolul sindicatului, pentru ca acesta să poată lua decizii în rezolvarea unor probleme care ţin de organizarea muncii salariaţilor din spitale.

O zi mai târziu, pe 9 ianuarie, sindicatele din sănătate anunțau că nu au "competențe legale de control și sancțiune în privința plăților informale sau a condiționării actului medical" și că "din strategia de acțiune pentru descurajarea plăților informale trebuie să facă parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienților".

"Ministerul Sănătății, înainte de a descrie plățile informale ca fiind un fenomen național, este obligat să desfășoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei (și a soluțiilor posibile)", afirmau, la acea vreme, reprezentanții Solidaritatea Sanitară.

Reprezentanții Solidaritatea Sanitară mai spuneau atunci că "aducerea în discuție a problemei plăților informale în momentul negocierilor pe tema perturbărilor pe care le-a introdus OUG nr. 114/2018 în sistemul de salarizare are ca singur scop încercarea de a abate atenția de la problemele salariale cu care se confruntă salariații din sănătate".

Reamintim că angajații din sistemul sanitar au beneficiat de creșteri substanțiale de salarii anul trecut, odată cu venirea Sorinei Pintea în funcția de ministru al Sănătății. Salariile angajaților din sistem - medici, asistente și infirmiere - s-au dublat sau chiar s-au triplat, în unele cazuri.

  • Șpaga din spitale - cea mai importantă problemă a sistemului sanitar, în percepția publicului

Șpaga din spitale, infecțiile intraspitalicești și investițiile insuficiente reprezintă principalele 3 probleme la care românii se gândesc atunci când este vorba despre sistemul sanitar, arată un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale în februarie anul acesta.

Principalele probleme ale sistemului sanitar din România, în viziunea participanților la sondaj, sunt: șpaga din spitale (24%), infecțiile intraspitalicești și diversele epidemii (20,1%), investițiile insuficiente în sănătate (12,8%), lipsa personalului calificat (11,5%), lipsa dotărilor medicale (11,1%), slaba organizare a instituțiilor medicale (7,5%), lipsa prevenției (6,5%), administrarea de vitamina D sugarilor (1,2%), altceva (2%), nu știu/nu răspund (3,3%).