Fumul de țigară conține 69 de substanțe care induc cancerul și alte 7.000 de substanțe cu grade diferite de toxicitate, iar "debutul fumatului la adolescenți în România este impresionant la ora actuală", atrage atenția, într-un interviu pentru HotNews.ro, Florin Mihălțan, cel mai cunoscut medic pneumolog din țară. La rândul său, Florentina Lică, medic psiholog specializat în consilierea persoanelor care vor să renunțe la dependența de fumat, subliniază că prezența țigărilor în magazine, alături de produsele uzuale, face ca țigările "să nu mai fie percepute ca fiind atât de periculoase, dacă din același loc poți cumpăra lapte și pâine." În plus, publicitatea făcută în spațiile frecventate de adolescenți, la festivaluri, la mall-uri, în special pe internet, "duce la formarea unor credințe și atitudini pro-fumat", mai spune psihologul Florentina Lică, atrăgând atenția că "tinerii și adolescenții sunt cei mai tentați din punct de vedere psihologic să se apuce de fumat", din cauză că iau exemplul grupului de prieteni, iar riscurile, la acea vârstă, fie nu sunt conștientizate, fie sunt minimalizate.

HotNews.roFoto: Hotnews

Info pe scurt:

  • Persoanele care se apucă devreme de fumat ajung deja la medic cu simptome de boli cronice la vârsta de 35-40 de ani, subliniază academician profesor doctor Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie și specialist in sevrajul fumatului la Institutul de Pneumologie 'Marius Nasta' din București.
  • Nicotina conținută de țigări este un drog care dă dependență, fiind încadrată în aceeași categorie de substanțe cu heroina și cofeina, spune medicul Florin Mihălțan. Studiile arată că doar 5% dintre cei care își propun să se lase de fumat reușesc singuri, prin voință, în timp ce restul au nevoie de ajutor medical specializat.
  • "A scăzut foarte mult vârsta la care se începe fumatul", confirmă, pentru HotNews.ro, Florentina Lică, psiholog clinician specialist și psihoterapeut în psihoterapie cognitiv comportamentală, care lucrează în cadrul programului "Stop Fumat" derulat de Institutul de Pneumologie 'Marius Nasta' din București, program în cadrul căruia dependenții care încearcă să se lase de fumat primesc ajutor medical specializat.
  • Tinerii și adolescenții sunt cei mai tentați să se apuce de fumat, mai ales din punct de vedere psihologic. "Există presiunea grupului de prieteni care îi aduce în zona asta și, mai ales, pare foarte inofensiv pentru ei: nu e nimic grav, toată lumea fumează. Efectele și riscul de dependeță sunt minimalizate. Și vine în special de la cei în care ai încredere - prietenii tăi, cu care desfășori diverse activități și pare că nu e ceva grav", subliniază psihologul Florentina Lică.
  • "Produsele din tutun sunt prezente în același spațiu cu produsele uzuale, necesare traiului zilnic (magazine - n.red.). Acest lucru produce, prin efectul de halou, acel sentiment de siguranță: practic, țigările nu mai sunt percepute ca fiind atât de periculoase, dacă din același loc poți cumpăra lapte și pâine", atrage atenția psihologul Florentina Lică.
  • "La adolescenți, prezența acestor produse din tutun și publicitatea făcută în spațiile frecventate de adolescenți, mai ales la festivaluri, la mall-uri, în special pe internet, duc la formarea unor credințe și atitudini pro-fumat", mai spune psihologul Florentina Lică.
  • Un proiect de lege ce prevede că produsele din tutun ar urma să poată fi comercializate doar în magazine specializate (tutungerii), iar reclamele la țigări și sponsorizarea de evenimente de către companii producătoare de țigări ar urma să fie interzise, a fost depus săptămâna aceasta de USR la Parlament.
  • Potrivit inițiatorului său, deputatul USR Emanuel Ungureanu, proiectul de lege își propune să limiteze numărul adolescenților români care se apucă de fumat, în condițiile în care procentul adolescenților fumători a explodat, în ultimii ani, în România.
  • În România, vârsta medie la care adulții afirmă că au început să fumeze în mod curent (cel puțin o dată pe săptămână) a fost de 18,9 ani. Copiii de azi, însă, încearcă produsele din tutun și fumează în mod curent de la vârste mult mai mici. Astfel, 34% dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani afirmă că au fumat cel puțin o dată în viață, iar la 15-16 ani deja mai mult de jumătate (51,7%) încercaseră un produs din tutun. Trebuie remarcat însă și faptul că 15%, respectiv 11,2% dintre cei cu vârsta între 13-15 ani, afirmă că au "testat" prima țigară la 7 ani, respectiv la 8-9 ani.
  • Procentul adolescenților români care fumează este, în acest moment, de 5 ori mai mare decât în Statele Unite.
  • Florin Mihălțan: Pneumologul consideră că fumătorul este un om bolnav. Boala lui e întreținută de dependența de nicotină

Fumul de țigară conține 69 de substanțe care induc cancerul și 7.000 de alte substanțe care au grade diferite de toxicitate, atrage atenția academician profesor doctor Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, adăugând că "debutul fumatului la adolescenți în România este impresionant la ora actuală. În ciuda unei legislații intrate în vigoare în anul 2016, prevalența celor care consumă tutun la vârsta de 15 ani ne situează într-un loc care nu ne face cinste și care, într-adevăr, este îngrijorător pentru viitoarele cohorte de fumători adulți."

Medicul Florin Mihălțan

În ceea ce privește efectele fumatului, acestea sunt de mai multe categorii, explică medicul Florin Mihălțan: "În primul rând, fumatul duce la o progresie a inflamației la nivelul arborelui bronșic. Să nu uităm că plămânul este organul care face primul contact cu fumatul, în mod direct. Este, de fapt, singurul organ care are contact în mod direct cu tot ceea ce înseamnă constituenți ai fumatului și în această postură, fumatul induce, prin temperaturile înalte ale fumului de țăgară care trece și este inhalat, reacții de apărare, secreție și tuse."

"Din punctul de vedere al funcției respiratorii, fumatul amputează progresiv funcția respiratorie. Un individ sănătos, nefumător, pierde, în medie, 25 ml din capacitatea lui respiratorie per an, prin progresia în vârstă, în timp ce un fumător pierde 75 ml, așadar de 3 ori mai mult. Acest lucru face ca odată cu debutul precoce să progreseze distrucția care se realizează la nivel de plămân și care aduce de multe ori fumătorul în postura ca la 35-40 de ani să înregistreze primele semne deranjante și care îl aduc la doctor, precum tuse frecventă și gâfâială. Aceste lucruri semnalează o categorie de boli pe care noi le numim boli obstructive cronice, unde intră de obicei bronșita, enfizemul și astmul. Asta este partea de patologie cronică pulmonară pe care o induce fumul de țigară", spune prof. dr. Florin Mihălțan.

Tot în zona bolilor cronice sunt și bolile cardiovasculare, și ele asociate fumatului. "Noi știm că riscul de infarct miocardic, riscul de accident vascular cerebral, riscul de boli coronariene crește foarte mult la fumători. Știm, de exemplu, că riscul de cancer pulmonar este de până la de 27 de ori mai mare la fumători, că bolile ca enfizemul și bronșita cronică apar în proporție de 80% având drept cauză directă fumatul, iar restul de 20% este poluarea", declară medicul Florin Mihălțan.

Nu în ultimul rând, fumatul activ, mai ales în etape precum sarcina, "aduce o serie de consecințe nefaste asupra fătului și copilului mic, dintre care cele mai frecvente sunt nașteri precoce, prematuri, pierderea sarcinii, nașteri cu făt cu greutatea și înălțimea mică. Iar ulterior, copiii, de multe ori, devin fumători pasivi, iar acest lucru duce la o serie de consecințe precum decese nocturne la unii copii mici, apariția de astm, de infecții respiratorii, iar luarea în greutate și creșterea în înălțime sunt reduse, cu performanțe școlare mici", explică Florin Mihălțan.

Ce se întâmplă cu fumătorii pasivi? "Fumătorul pasiv plătește în boli un tribut impresionant de afecțiuni, aceleași ca și fumătorul activ. Se știe că la ora actuală, 10% dintre bolile fumătorului pasiv sunt induse de fumatul activ al celor din jur", potrivit medicului Florin Mihălțan.

Medicul nu face referire doar la țigările clasice, ci și la noile produse de pe piața tutunului: "Să nu uităm că în strategia industriei tutunului au apărut alte două produse, extrem de vizibile și în România - țigara electronică, despre a cărei nocivitate încep să se scrie din ce în ce mai multe articole, precum riscul indus de aromele adăugate, și tutunul încălzit - în acest domeniu există deja raportări de prezențe carcinogenetice și de substanțe nocive, care sunt în proporții diferite de cele raportate de studiile sponsorizate de industria tutunului."

Cum se manifestă dependența de fumat? "E vorba despre dependența de nicotină. Nicotina este drogul din fumul de țigare, care creează și induce dependența. Este în rândul acelorași substanțe încadrate ca droguri precum heroina, teina și cofeina. Nicotina este cea care nu permite fumătorului să se lase, deși majoritatea, avem statistici, 70-80% spun că voința este suficientă. Studiile arată că doar 5% reușesc să se lase prin voință. În acest context, este necesară intervenția unui medic specializat în consilierea fumătorilor."

Florin Mihălțan ține să amintească și un lucru despre care "poate nici medicii nu știu, dacă nu au preocupări în domeniu: pneumologul consideră că fumătorul este un om bolnav, are o boală. Boala aceasta este întreținută de dependență. Dependența de nicotină duce la consumul acestor substanțe nocive, iar afecțiunile care apar, apar ca un efect direct al fumatului."

Cum se poate scăpa de dependența de fumat? "Intervențiile medicale sunt pe mai multe trepte: este vorba de sfatul minimal - medicul poate să stea câteva minute de vorbă cu pacientul și să îi expună care sunt efectele directe, există consilierea sau sfatul intensiv - durează mai mult și se detaliază și alte elemente importante, care țin de eșecul pacientului, de motivație, și mai este intervenția unei echipe multidisciplinare, unde intră pneumologul, un psiholog - și aici există 3 tipuri de medicații care pot sprijini pacientul și sunt administrate, de regulă, pe termen de două luni, iar rata de succes, în condițiile în care pacientul este compliant, participă și se revede cu doctorul, conform planificării, poate să fluctueze, în funcție de tipul de medicație, între 20 și până la 48 - 50%."

  • Florentina Lică, psiholog: Tinerii și adolescenții, cei mai tentați să se apuce de fumat

Florentina Lică este psiholog clinician specialist și psihoterapeut în psihoterapie cognitiv comportamentală și lucrează în cadrul programului "Stop Fumat" derulat de Institutul de Pneumologie 'Marius Nasta' din București, program în cadrul căruia dependenții care încearcă să se lase de fumat primesc ajutor medical specializat.

Florentina Lică a confirmat, pentru HotNews.ro, că "a scăzut foarte mult vârsta la care se începe fumatul, iar tinerii și adolescenții sunt cei mai tentați, mai ales din punct de vedere psihologic. Există presiunea grupului de prieteni care îi aduce în zona asta și, mai ales, pare foarte inofensiv pentru ei: nu e nimic grav, toată lumea fumează. Efectele și riscul de dependeță sunt minimalizate. Și vine în special de la cei în care ai încredere - prietenii tăi, cu care desfășori diverse activități și pare că nu e ceva grav. Dacă ar veni din partea unei persoane străine, ai avea îndoieli sau întrebări, dacă e bine sau nu e bine. Dar tentându-se unul pe celălat în același timp în care împărtășesc aceleași lucruri, e foarte ușor."

Psihologul Florentina Lică

Despre o eventuală "mutare" a vânzării de țigări din supermarketuri și minimarketuri în magazine specializate, Florentina Lică spune că "este, cred eu cumva, o reprezentare corectă asupra riscurilor. Pentru că mai ales copiii, văzând că este atât de accesibil, nu li se pare că ar fi ceva... sunt puse alături de alte alimente la care au acces și nu li se interzic, parcă scade puțin din periculozitate."

"Un aspect foarte important ține de prezența produselor din tutun în același spațiu cu produsele uzuale, necesare traiului zilnic. Acest lucru produce, prin efectul de halou, acel sentiment de siguranță: dacă produsul acesta se află împreună cu celelalte, care sunt necesare și sigure, acest lucru reduce puțin percepția asupra riscului tutunului. Practic, țigările nu mai sunt percepute ca fiind atât de periculoase, dacă din același loc poți cumpăra lapte și pâine", subliniază Florentina Lică.

La adolescenți, fumatul este, conform tuturor teoriilor, un comportament învățat social din interacțiunea cu persoanele care sunt semnificative pentru ei, explică psihologul Florentina Lică: "Iar în cazul adolescenților, beneficiile fumatului nu vin doar zona aceea a influenței nicotinei asupra creierului, mecanismul acela de dopamină, ci beneficiile sunt și din lucrurile importante pentru ei la vârsta respectivă: practic, fumatul are un rol destul de important în procesul de afirmare. Ei fiind într-o perioadă critică, specifică adolescenței, când se face tranziția de la o etapă la alta, realizarea unor activități din acestea precoce pentru vârsta lor și adoptarea unor comportamente tipic adulte le crește puțin stima de sine și mai ales admirația colegilor, ale căror opinii sunt importante. Așa că apar niște beneficii ale fumatului, cu ghilimelele de rigoare, pe care nu doresc să le piardă: sunt mai importanți, fac ceva ce este peste vârsta lor. Și încep să fumeze, iar influența nicotinei asupra creierului creează acea dependență care duce la menținerea fumatului până la vârsta adultă, chiar spre vârste înaintate."

Pe de altă parte, la adolescenți, prezența acestor produse din tutun și publicitatea făcută în spațiile frecventate de adolescenți, mai ales la festivaluri, la mall-uri, în special pe internet, "duc la formarea unor credințe și atitudini pro-fumat", subliniază psihologul Florentina Lică.

De asemenea, "nevoia de apartenență la anumite grupuri, care se menține și la vârsta adultă. Multe persoane care vin la noi ca să se lase de fumat invocă nevoia de a aparține grupului de fumători care se duce în pauză și dezbate temele importante".

Procentul adolescenților care fumează a crescut foarte mult în ultimii ani, spune Florentina Lică. "Practic, responsabilitatea aceasta, ce revine în mod normal individului, care spune 'dacă vreau să fumez, fumez, dacă nu, nu fumez' nu este de fapt în întregime a individului, ci ține și de niște factori de protecție. Chiar dacă persoana are impresia că este o decizie proprie, decizia este clar bazată și pe credințe și atitudini formate prin influența externă. Multe aspecte îi vulnerabilizează pe adolescenți în a începe fumatul și unul dintre ele este curiozitatea: practic, în fața publicității la produsele din tutun, mai ales la acele dispozitive noi, curiozitatea vârstei, pentru tot ce este nou - ei sunt expuși în permaneță la ce este nou - și sunt tentați să încerce și acele noi dispozitive care au apărut pe piață cu o publicitate destul de agresivă."

Un alt lucru specific adolescenței ține, potrivit psihologului, "de optimismul acela defensiv, care este un mecanism ce influențează reducerea percepției riscului: nu mi se poate întâmpla tocmai mie o boală gravă asociată fumatului. Când ai o experiență de viață mai redusă, senzația este că anumite lucruri nu pot să se întâmple. Ei cred că aceste lucruri se întâmplă la persoane mai în vârstă, la persoane care nu se îngrijesc, iar noi, dacă suntem adolescenți, suntem invulnerabili. Acest factor reduce percepția riscului și face ca acele campanii de promovare a fumatului să își atingă scopul".

Florentina Lică spune că "în programul nostru 'Stop fumat' de la Institutul "Marius Nasta" sunt ceva mai puțini oameni tineri, care încearcă să se lase de fumat. Oamenii tineri mai mult sună ca să ceară informații, nu au o imagine foarte clară a ceea ce înseamnă dependența, percep mai degrabă că este o problemă de alegere: vreau să fumez sau nu vreau să fumez. Cei care încearcă să se lase de fumat sunt conștienți de riscuri, fac o încercare de a se lăsa de fumat și observă că e dificil să treacă câteva ore fără să fumeze, deoacere apar simptomele acelea de sevraj, cu nervozitate, agitație, disconfort. Atunci își pun deja un semn de întrebare și încearcă să afle mai multe informații. Nu prea vin cu convingerea că e greu și au nevoie de ajutor, ci mai degrabă că e ceva în neregulă și ce ar putea să facă. Nu au o imagine a gravității dependenței, vin mai mult așa, hai să văd despre ce este vorba. Asta la tineri, spre deosebire de persoanele adulte, care cer ajutor disperat: 'Am încercat de atâtea ori și nu mai știu ce să fac.' Adolescenții mai puțin au acest discurs, dacă vin la noi, vin mai mult ca o tatonare, o încercare de a avea mai multe informații."

Foarte mulți se gândesc să se lase, o parte din ei fac ceva pentru a reuși, iar, în final, foarte puțini reușesc, spune psihologul Florentina Lică, lucru confirmat, de altfel, și de statistici: "Cu ajutor specializat, reușesc mai mulți. Oamenii care ajung la noi sunt fericiți că au acest suport și că există și o cale mai ușoară, după multe încercări nereușite. Foarte mulți dintre cei care ajung la noi se lasă. Evident că satisfacția noastră este mare."

Cum decurge ajutorul dat de medici celor care vor să renunțe la fumat? "Intervențiile noastre sunt specifice fiecărui fumător și nevoilor sale. Nu toți ne sună cu dorința de a se lăsa de fumat. Unii sunt într-o perioadă de pregătire, în care adună informații. Alții sunt într-un stadiu de acțiune, în care au nevoie de ajutor efectiv și chiar fac ceva. Alții sunt într-un stadiu de contemplare - ce ar fi dacă? am auzit că... Intervențiile noastre sunt specifice nevoilor lor. Încercăm să lucrăm mult pe motivația și pe decizia lui, apoi la un plan concret de a se lăsa de fumat. În ceea ce îi privește pe cei care se lasă, există și riscul recăderii, iar aici intervențiile sunt de altă natură, specifice prevenirii recăderilor."

"Pe de altă parte, dependența aceasta psihologică de fumat se trage de la faptul că fumatul răspunde și unor nevoi emoționale, nevoi emoționale specifice fiecărei persoane: la adolescenți, cu atât mai mult, nevoile sunt specifice vârstei lor și trecerii prin acele perioade de schimbare", mai spune psihologul Florentina Lică, ea subliniind că "În Statele Unite spre exemplu, recomandarea lăsării de fumat - sfatul minimal - este făcut de toți medicii de familie."

Citește și: