​"Contribuțiile personale plătite direct de pacient vor avea efecte previzibil catastrofale asupra sănătății pacienților români!", afirmă medicii de familie, referitor la intenția Ministerului Sănătății de a introduce coplata serviciilor medicale private. Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie i-a adresat o scrisoare deschisă ministrului Sănătății, Sorina Pintea, în ziua în care la sediul ministerului are loc o dezbatere publică pe tema proiectului de OUG ce vizează introducerea coplății pentru serviciile medicale private.

Foto:

La Ministerul Sănătății este în desfășurare, la această oră, o dezbatere publică pe tema proiectului de Ordonanță de Urgență care introduce coplata serviciilor medicale private. Dezbaterea publică a fost cerută insistent de asociațiile de pacienți, înaintea adoptării OUG. Proiectul de Ordonanță de Urgență s-a aflat inițial pe agenda ședinței de Guvern de miercuri, însă a fost retras.

Ministerul Sănătății a modificat, luni, proiectul Ordonanței de Urgență ce prevede introducerea coplății, iar proiectul prevede acum, explicit, că măsura îi vizează doar pe "furnizorii privați de servicii medicale care încheie contracte cu casele de asigurări". Forma inițiala a proiectului era neclară și lăsa loc de interpretări.

Asociațiile de pacienți, care se temeau că proiectul ar viza introducerea coplății și în spitalele publice, ceruseră vineri o dezbatere publică pe această temă, în ciuda asigurărilor date de ministrul Sănătății că măsura viza doar introducerea coplății la privat.

Ce se schimbă, conform proiectului de OUG modificat luni:

"Articol unic - După alineatul (2) al articolului 230 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(2) Furnizorii privați de servicii medicale care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate pentru servicii aferente spitalizării continue, ambulatoriului clinic de specialitate și ambulatoriului paraclinic, potrivit legii, ppt încasa direct de la asigurat o contribuție personală pentru serviciile contractate, cu acordul informat prealabil în scris al asiguratului în acest sens."

Pacienții români se vor putea trata, la alegere, la privat, iar o parte din costul tratamentului ar urma să fie suportat de Casa de Asigurări de Sănătate: practic, pacientul va putea "lua cu el" la privat suma pe care CNAS o decontează în prezent la stat pentru serviciul medical respectiv. Principiul proiectului elaborat de Ministerul Sănătății îi avantajează, la o primă vedere, pe plătitorii de contribuții care se plâng că, atunci când își fac analizele la privat, plătesc costul integral și nu beneficiază de banii plătiți obligatoriu pe asigurarea de sănătate - spun reprezentanții asociațiilor de pacienți consultați de HotNews.ro. Surse din asociațiile de pacienți au atras însă atenția că măsura nu reprezintă o premieră, ci s-a mai aplicat în România până acum mai puțin de 3 ani, însă a eșuat și a fost suspendată după ce s-a constatat că unele clinici private au abuzat de ea - reușeau să "umfle prețurile" în așa fel încât atât pacientul, cât și Casa de Asigurări plăteau sume mai mari decât ar fi trebuit, conform legii. (Citește pe larg aici)

Scrisoarea deschisă adresată ministrului Sănătății de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie:

"În atenția doamnei ministru Sorina Pintea

Referitor la proiectul de act normativ Ordonanță de urgență a Guvernului pentru completarea art. 230 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Considerăm ca proiectul de act normativ propus pentru modificarea art. 230 din Legea 95/2006 nu reprezintă o prioritate in momentul de față, nu este oportun și va produce dezechilibre și mai grave în sistemul de sănătate, cu efecte previzibil catastrofale asupra sănătății pacienților români.

Organizația Mondială a Sănătății - agenție a Națiunilor Unite - recomandă ca plățile directe făcute de pacienți să nu depășească 15% din cheltuielile pentru sănătate. Oficial în România plățile directe deja erau estimate la 19% în anul 2015. Cel mai probabil procentul a crescut în ultimii ani.

Cheltuielile directe, din buzunar (out of pocket expenses), contribuțiile personale plătite direct de pacient situează deci deja România în zona de risc. România s-a angajat, ca membru al OMS și al ONU să ia măsuri eficiente și imediate pentru a reduce aceste cheltuieli.

Așa cum este arătat și în nota de fundamentare, în prezent "furnizorilor publici și furnizorilor privați le revine obligația expresă de a nu încasa sume pentru serviciile medicale furnizate prevăzute în pachetele de servicii decontate din FNUASS şi pentru serviciile/documentele efectuate/eliberate în strânsă legătură sau necesare acordării serviciilor medical pentru care nu este stabilită o reglementare în acest sens. Pentru nerespectarea acestei obligații, furnizorii sunt sancționați potrivit dispozițiilor legale și contractuale în vigoare."

Considerăm că toți furnizorii publici și privați, atunci când acceptă de bună voie an de an intrarea în relații contractuale cu casele de asigurări, acceptă și condițiile contractuale, inclusiv tarifele decontate din FNUASS și obligația expresă de a nu încasa sume în plus.

Tarifele decontate din FNUASS de casele de asigurări sunt subevaluate și în cazul cabinetelor de medicina familiei, reprezentând mai puțin de 50% din costul real suportat de cabinetele de medicina familiei. Cu toate acestea, FNPMF nu a solicitat niciodată introducerea coplatei/contribuției personale în medicina de familie! Mai mult decât atât, în anul 2013, când a fost introdusă coplata pentru spitalizarea continuă, FNPMF împreună cu SNMF au prezentat Ministerului Sănătății riscurile introducerii coplatei/contribuției personale la nivelul medicinei de familie și au solicitat ca această modificare să nu fie introdusă pentru medicina de familie. Nici în prezent nu ne dorim introducerea unor contribuții personale plătite direct de pacient pentru serviciile medicale de la nivelul cabinetelor de medicina familiei. Nu ne dorim să ne discriminăm pacienții, să existe bariere financiare în ceea ce privește accesul la serviciile medicale. Pacienții vor evita să se prezinte la medic știind că sunt obligați să plătească o taxă.

Măsura luată în anul 2017 prin Legea-cadru nr. 153/2017 și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2017, pentru plata influențelor financiare determinate de creșterile salariale în spitalele publice, direct din bugetul Ministerului Sănătății, prin transfer către bugetul CNAS și apoi către spitalele publice, ar fi trebuit să fie doar o măsură tranzitorie, care să acorde timpul necesar Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate și Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar să calculeze costurile reale ale serviciilor medicale în România și ajustarea tarifelor decontate din FNUASS pentru toți furnizorii, publici sau privați.

Discriminarea creată prin măsura luată în 2017 a afectat grav și cabinetele de medicina familiei, acestea nereușind să acopere creșterile salariale solicitate de asistentele medicale și urmărind cu neputință exodul asistentelor medicale spre sectorul public. Cu toate acestea, cabinetele de medicina familiei și FNPMF nu au reclamat această discriminare la Consiliul Concurenței, nu au acționat Guvernul României în instanță, nu au solicitat contribuții personale pacienților și nici introducerea acestor contribuții personale în Legea 95/2006, ci au solicitat Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor și Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate prin petiții, argumente și calcule sumele necesare pentru a acoperi costurile reale ale acordării serviciilor medicale.

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ este precizat că “aceste modificări se impun întrucât neadoptarea de măsuri imediate, prin prezentul act normativ ar conduce la reale dificultăţi în ceea ce priveşte o funcţionare optimă a întregii activităţi medicale, cu consecinţe serioase în furnizarea unei asistenţei medicale de calitate pacienţilor” precum și că "necesitatea aprobării acestui act normativ rezidă și din instituirea unor măsuri care să determine pe principii de echitate activități investiționale ale furnizorilor de servicii medicale, astfel încât acestea să vină în sprijinul serviciilor medicale acordate asiguraților."

Considerăm că nu prin aceste modificări, nu prin introducerea contribuției personale plătite direct de pacient trebuie să fie susținută funcționarea optimă a întregii activități medicale a furnizorilor privați. De asemenea considerăm că investițiile furnizorilor privați sunt realizate în baza unui plan de afaceri și de management, care nu trebuie să aibă la bază contribuțiile personale plătite direct de pacient.

Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate trebuie să administreze eficient Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate iar Guvernul României trebuie să ia măsurile corecte, bazate pe dovezi, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii medicale și pentru a respecta dreptul la sănătate garantat de Constituție.

Cabinetele de medicina familiei sunt tot furnizori privați de servicii medicale, dependenți aproape în totalitate de veniturile provenite din serviciile decontate de casele de asigurări, la aceleași tarife subevaluate ca cele ale altor furnizori privați. Cu toate acestea, nu putem fi de acord ca pacienții să fie obligați de Guvernul României să acopere din buzunarul propriu diferențele între costurile reale ale serviciilor medicale și tarifele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, instituția statului care ar trebui să administreze FNUASS, adică banii opriți pentru Sănătate din salariile și veniturile românilor.

Propunem:

În loc de a modifica încă o dată Legea 95/2006 și a fragmenta și mai mult modul în care se face finanțarea serviciilor medicale, considerăm că majorarea tarifelor serviciilor medicale pe baza calculării de către CNAS și SNSPMPDS a costurilor reale ale serviciilor medicale din România, pentru toate tipurile de furnizori, ar fi o soluție benefică pentru toate părțile implicate, în mod special pentru pacienți.

Considerăm ca proiectul de act normativ propus pentru modificarea art. 230 din Legea 95/2006 nu reprezintă o prioritate în momentul de față, nu este oportun și va produce dezechilibre și mai grave în sistemul de sănătate, cu efecte catastrofale asupra sănătății pacienților români.

Cu deosebită considerație,

Vicepreşedinte FNPMF

Dr. Marina Pîrcălabu"