Principalul subiect al întâlnirii aliaților Ucrainei, care va avea loc vineri la baza militară Ramstein din Germania, va fi refacerea stocurilor de muniție pentru apărarea antiaeriană ucraineană, conform unor surse Financial Times, citate de BBC. Acest lucru este important nu numai pentru apărarea împotriva atacurilor rusești, ci și pentru succesul așteptatei ofensive a armatei ucrainene.

Sistem de rachete sol-aer BukFoto: Alexey Zarubin / Alamy / Profimedia Images

Epuizarea iminentă a muniției pentru sistemele de apărare aeriană ucraineană, în special pentru cele de fabricație sovietică, a fost una dintre principalele dezvăluiri din documentele Pentagonului scurse la începutul lunii aprilie. La Kiev, această problemă a fost recunoscută neoficial, iar acum surse „europene” au confirmat-o pentru Financial Times, conform BBC.

Un scenariu sumbru

Dacă muniția pentru sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune se epuizează într-adevăr, consecințele pentru Ucraina sunt grave. „Este sumbru scenariul în care bombardierele rusești cu bombe neghidate ar putea zbura nestingherite”, a declarat o sursă citată de FT.

În ultimii ani, Rusia a folosit pe scară largă aviația în Siria, unde rebelii nu aveau apărare aeriană, iar asta a dus la distrugerea pe scară largă a unor orașe precum Alep.

În Ucraina, avioanele de război rusești au început să evite spațiul aerian ucrainean după primele zile de război, operând fie aproape de linia frontului, fie, la fel ca bombardierele strategice, la mii de kilometri distanță.

Vineri, la baza Ramstein din Germania va avea loc o nouă întâlnire la care vor lua parte liderii din aproximativ 50 de țări. Discuțiile vor viza nevoile prioritare ale Ucrainei, iar principalul subiect va fi tocmai apărarea aeriană.

Potrivit unei alte surse Financial Times, transferul recent de avioane de luptă MiG-29 de către țările est-europene a fost dictat în primul rând de dorința de a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.

„Așteptăm decizii temeinice din partea Occidentului pentru armata ucraineană”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în discursul său de luni că de la întâlnirea în format Ramstein se aşteaptă la „decizii temeinice”. El a subliniat că „agresorul trebuie să piardă” şi a menţionat că fiecare întârziere în ceea ce priveşte aprovizionarea cu arme înseamnă pierderi de vieţi pentru armata ucraineană.

  • „Este foarte important să înţelegem acest lucru: de fiecare dată când auzim că aprovizionarea promisă cu arme este întârziată, de fiecare dată când există îndoieli cu privire la tipul de arme pentru Ucraina, la raza de acţiune sau la alte caracteristici de calitate – de fiecare dată înseamnă că soldaţii ucraineni îşi dau viaţa ca să avem acest timp... Timpul petrecut pentru a convinge astfel încât aprovizionarea cu armele necesare să aibă loc până la urmă”, a spus Zelenski.

Pentagon Leaks: Apărarea antiaeriană a Ucrainei ar putea rămâne în curând fără rachete

Și documentele clasificate scurse în ultimele săptămâni de la Pentagon arată că apărarea antiaeriană a Ucrainei riscă să rămână fără rachete și muniție, informațiile datând din februarie, a scris și The Guardian.

Unul dintre documente, datat 23 februarie și marcat „Secret”, prezintă în detaliu modul în care sistemele de apărare antiaeriană S-300 din epoca sovietică ale Ucrainei vor fi epuizate până la 2 mai, în ritmul actual de utilizare. Nu este clar dacă rata de utilizare s-a schimbat între timp.

Sistemele de apărare antiaeriană Buk ale Ucrainei, pe care se bazează alături de S-300 pentru a ține piept puterii aeriene rusești, ar putea avea probleme până la jumătatea lunii aprilie, a relatat New York Times, iar apărarea antiaeriană care protejează trupele de pe linia frontului ar putea fi „complet redusă” până pe 23 mai.

Avioanele de luptă și bombardierele rusești care au mai multe oportunități de a ataca forțele ucrainene s-ar putea dovedi o provocare majoră pentru Kiev, a relatat și Times, citând oficiali militari de rang înalt.

Colonelul Iuri Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, nu a comentat în mod specific informațiile conținute în documente, dar a declarat pentru Wall Street Journal că Ucraina se confruntă cu provocări serioase în găsirea muniției de concepție sovietică pentru bateriile sale cruciale S-300 și Buk.

  • „Dacă pierdem bătălia pentru ceruri, consecințele pentru Ucraina vor fi foarte grave. Nu este momentul să tergiversăm”, a declarat el, îndemnându-i pe aliații occidentali să își accelereze asistența militară.

Austria și Malta, singurele țări care au răspuns „Nu” la toate categoriile de ajutor pentru Ucraina

Printre zecile de documente clasificate scurse în ultimele săptămâni de la Pentagon se află și unul care face un rezumat al răspunsurilor guvernelor europene la cererile Ucrainei de pregătire militară a trupelor și de trimitere de armament, conform Reuters și The Guardian..

Documentul, intitulat „răspuns la conflictul în curs de desfășurare între Rusia și Ucraina”, enumeră „pozițiile evaluate” din partea a 38 de guverne europene ca răspuns la cererile Ucrainei de asistență militară.

Graficul Pentagonului a împărţit răspunsurile la solicitările de ajutor ale Ucrainei în trei categorii:

  • ţări care s-au angajat să ofere instruire şi ajutor letal.
  • ţări care au oferit deja instruire, ajutor letal sau ambele;
  • ţări cu capacitatea militară şi „voinţa politică de a oferi în viitor ajutor letal”.

Austria şi Malta au fost singurele două ţări care au marcat „Nu” la toate aceste categorii.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut în nenumărate rânduri trimiterea suplimentară de armament către Ucraina. „Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace”, a declarat șeful NATO.

Partenerii occidentali ai Kievului au furnizat un sprijin militar crucial, în special tancuri de luptă moderne şi vehicule de luptă blindate de la invazia pe scară largă a Rusiei declanşată în februarie 2022. Ei nu au trimis însă arme mai grele, precum avioane de vânătoare F-16, pe care Ucraina le-a cerut.

Kievul şi-a dezvoltat de asemenea propriile arme, precum drone şi racheta Neptun pe care afirmă că a utilizat-o pentru a scufunda nava amiral a Flotei ruse în Marea Neagră anul trecut.