Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, spune că nu este imposibil ca președintele rus Vladimir Putin să fie judecat, dând o serie de exemple de criminali de război, precum Slobodan Miloșevici, Ratko Mladić, Charles Taylor, care au fost judecați pentru crimele lor și condamnați, relatează CNN.
„Cred că cei care cred că este imposibil nu reușesc să înțeleagă istoria pentru că marii criminali de război naziști, (fostul președinte iugoslav Slobodan) Miloșevici, (fostul politician sârb bosniac Radovan) Karadžić, (fostul ofițer militar sârb bosniac Ratko) Mladić, fostul președinte al Liberiei Charles Taylor, (fostul prim-ministru) Jean Kambanda din Rwanda, Hissène Habré (fostul președinte al Ciadului), toți erau oameni tari și puternici, și totuși au ajuns în sălile de judecată a căror conduită a fost judecată de judecători independenți. Iar asta dă, de asemenea, motiv de speranță că legea poate, oricât de dificil ar fi, legea poate fi supremă”, a spus Khan.
CPI a emis vineri mandate de arestare pentru Vladimir Putin și comisarul rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova în legătură deportarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.
„Cred că mesajul trebuie să fie că principiile de bază ale umanității îi leagă pe toți. Și nimeni nu ar trebui să simtă că este scutit. Nimeni nu ar trebui să simtă că poate acționa fără restricții și că, cu siguranță, nimeni nu ar trebui să simtă că poate acționa și să comită genocid sau crime împotriva umanității sau crime de război cu evitarea pedepsei”, a spus Khan.
Anterior, Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a spus, imediat după ce CPI a emis mandate de arestare pentru președintele Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, acesta este primul pas concret, în timp ce mai sunt și alte investigații în derulare în Ucraina, relatează Reuters.
Putin este al treilea președinte în exercițiu care a primit un mandat de arestare al CPI, după Omar al-Bashir din Sudan și Muammar Gaddafi din Libia.
Decizia Curții Penale, explicată de un jurist
Forțele sale au fost acuzate în mod repetat de abuzuri în timpul invaziei din Ucraina, inclusiv de către un organism de anchetă mandatat de ONU, care a descris în această săptămână că soldați care îi făceau pe copii să privească cum cei dragi sunt violați de ruși.
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele sale ar fi comis atrocități în timpul invaziei, pe care o numește o operațiune militară specială.
Deși este puțin probabil ca Putin să ajungă în instanță în curând, mandatul înseamnă că ar putea fi arestat și trimis la Haga dacă acesta călătorește în orice stat membru al CPI.
De asemenea, „dacă un stat pe teritoriul căruia se ascunde un criminal de război nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de război care se ascunde pe teritoriul său”, spune Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental al României la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a explicat pentru Hotnews.ro semnificațiile deciziei Curții Penale.
Acesta mai spune că „în istoria Curții Penale Internaționale există situații de mandate de arestare în lipsa și de persoane puse ulterior la dispoziția Curții”.
„Există situații de predare a persoanelor și către alte instanțe penale internaționale - de exemplu, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie”, subliniază Răzvan Horațiu Radu.
Totodată, „deși Rusia și Ucraina nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, Ucraina a acceptat de două ori jurisdicția Curții pentru crimele de război săvârșite pe teritoriul său. Acest aspect atrage competenta Curții pentru crimele de război săvârșite pe teritoriul Ucrainei, indiferent cine este autorul lor”.
Primele reacții de la Moscova și Kiev
- În prima reacție de la Moscova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pe canalul său Telegram: „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.
„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”.
Înalți oficiali ucraineni au lăudat decizia CPI, procurorul general al țării, Andrii Kostin, salutând-o drept o decizie „istorică pentru Ucraina și întregul sistem de drept internațional”.
Andrii Iermak, șefului biroului președinției ucrainene, a spus că emiterea mandatului este „doar începutul”.
Ce este statutul de la Roma
Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit adesea Statutul Curții Penale Internaționale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională (CPI). A fost adoptat la o conferință diplomatică de la Roma din 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Nici Ucraina și nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator.
Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar nu l-a ratificat niciodată pentru a deveni membru al CPI și, în cele din urmă, și-a retras semnătura în 2016.
La vremea respectivă, Rusia se afla sub presiune internațională cu privire la capturarea și anexarea unilaterală a Crimeei în 2014, precum și o campanie de atacuri aeriene în Siria în sprijinul războiului președintelui Bashar al-Assad împotriva rebelilor.
Mandatul de arestare va obliga cele 123 de state membre ale curții să-l aresteze pe Putin și să-l transfere la Haga pentru judecată dacă va intra pe teritoriul lor.
Citește și:
16
17
