Piese fabricate de 13 companii americane au fost găsite în interiorul unei singure drone iraniene doborâte în Ucraina în toamna trecută, potrivit unei evaluări a serviciilor secrete ucrainene obținute exclusiv de CNN.
Evaluarea, care a fost împărtășită oficialilor guvernamentali americani la sfârșitul anului trecut, ilustrează amploarea problemei cu care se confruntă administrația Biden, care a promis că va opri producția de drone iraniene pe care Rusia le utilizează în Ucraina.
Casa Albă a creat un grup operativ la nivelul întregii administrații pentru a investiga modul în care tehnologia fabricată în SUA și Occident – de la echipamente mai mici precum semiconductori și module GPS până la piese mai mari precum motoarele – a ajuns în dronele iraniene.
Dintre cele 52 de componente scoase de ucraineni din drona iraniană Shahed-136, 40 par să fi fost fabricate de 13 companii americane diferite, potrivit evaluării.
Restul de 12 componente au fost fabricate de companii din Canada, Elveția, Japonia, Taiwan și China, potrivit evaluării.
Opțiunile de combatere a problemei sunt limitate. SUA au impus de ani de zile restricții dure de control al exporturilor și sancțiuni pentru a împiedica Iranul să obțină materiale de ultimă generație. Acum, oficialii americani se uită la o aplicare sporită a acestor sancțiuni, încurajând companiile să își monitorizeze mai bine propriile lanțuri de aprovizionare și, poate cel mai important, încercând să identifice distribuitorii terți care preiau aceste produse și le vând apoi mai departe.
„Cautăm modalități de a viza producția de UAV iraniene prin sancțiuni, controale la export și discutând cu companii private ale căror piese au fost folosite în producție. Evaluăm pașii suplimentari pe care îi putem lua în ceea ce privește controalele la export pentru a restricționa accesul Iranului la tehnologiile utilizate în drone”, a declarat purtătorul de cuvânt al NSC (Agenția de securitate Națională), Adrienne Watson, pentru CNN.
Companii-fantomă
O problemă majoră este că este mult mai ușor pentru oficialii ruși și iranieni să înființeze companii-fantomă pe care să le folosească pentru a cumpăra echipamente și a se sustrage de la sancțiuni decât pentru guvernele occidentale să descopere acele companii-paravan, ceea ce uneori poate dura ani, au spus experții.
Industria microelectronică se bazează în mare măsură pe distribuitori și terți care sunt greu de urmărit, iar microcipurile și alte dispozitive mici care ajung în atât de multe dintre dronele iraniene și rusești nu sunt doar ieftine și disponibile pe scară largă, ci și ușor de ascuns.
„De ce le plac contrabandiştilor diamantele?” spune fostul oficial al Pentagonului Gregory Allen, care este acum director al Proiectului de Guvernare a Inteligenței Artificiale la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Pentru că sunt mici, ușoare și valorează o mulțime de bani. Și, din păcate, cipurile de calculator au proprietăți similare.”
Potrivit evaluării ucrainene, printre componentele fabricate în SUA găsite în dronă au fost piese construite de Texas Instruments; un modul GPS de către Hemisphere GNSS; un microprocesor de la NXP USA Inc.; și componente ale plăcilor de circuite imprimate de la Analog Devices și Onsemi. De asemenea, au fost descoperite componente construite de International Rectifier – acum deținut de compania germană Infineon – și compania elvețiană U-Blox.
CNN a trimis luna trecută cereri de a comenta prin e-mail tuturor companiilor identificate de ucraineni. Cele șase care au răspuns au subliniat că ele condamnă orice utilizare neautorizată a produselor lor, menționând în același timp că combaterea deturnării și a utilizării greșite a semiconductorilor și a altor microelectronice este o provocare la nivel de industrie pe care lucrează să o confrunte.
Rusia continuă să cumpere componente occidentale pentru dronele Orlan, în ciuda sancțiunilor
De altfel, o investigație realizată de Reuters și iStories, o instituție de presă rusă, în colaborare cu Royal United Services Institute, un think tank de apărare din Londra, a descoperit o pistă logistică care se întinde pe tot globul prin care Centrul pentru Tehnologii Speciale din Sankt Petersburg, care produce dronele Orlan-10, primește în continuare componente occidentale pentru a realiza aceste vehicule fără pilot, în ciuda sancțiunilor.
Centrul de Tehnologie Specială, care a făcut cândva o serie de dispozitive de supraveghere pentru guvernul rus și acum se concentrează pe dronele pentru armată, a fost vizat pentru prima dată de sancțiunile SUA după ce președintele Barack Obama a declarat că a colaborat cu informațiile militare rusești pentru a încerca să influențeze alegerile prezidențiale din SUA din 2016.
Sancțiunile, care au intrat în vigoare în 2017, au interzis oricărui cetățean american sau rezident sau companie din SUA să furnizeze orice ar putea ajunge la Centrul de Tehnologie Specială. În martie a acestui an, guvernul SUA a înăsprit aceste restricții prin blocarea tuturor vânzărilor de produse americane pentru orice utilizator final militar și a blocat efectiv toate vânzările către Rusia de articole de înaltă tehnologie precum microcipuri, echipamente de comunicații și de navigație.
Nimic din toate acestea nu a oprit producția dronei Orlan.
Printre cei mai importanți furnizori ai programului de drone al Rusiei s-a numărat un exportator din Hong Kong, Asia Pacific Links Ltd, care, conform înregistrărilor vamale și financiare ruse, a furnizat componente în valoare de milioane de dolari, deși niciodată direct. Multe dintre piese sunt microcipuri de la producători americani.
Exporturile companiei Asia Pacific către Rusia au fost livrate în principal unui importator din Sankt Petersburg, cu legături strânse cu Centrul de Tehnologie Specială, arată acele înregistrări vamale. Compania de import, SMT iLogic, are aceeași adresă cu producătorul de drone și are numeroase alte conexiuni.
Proprietarul Asia Pacific, Anton Trofimov, este un rus expatriat care a absolvit o universitate chineză și are alte interese de afaceri în China, precum și o companie în Toronto, Canada, potrivit profilului său LinkedIn și altor documente corporative.
11
22
