Fostul ministru de externe Andrei Marga reia, într-un editorial pe care l-a intitulat „Ieșirea din conflict”, ideea că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii pentru încheierea războiului pe care Rusia l-a declanșat împotriva sa.

Andrei MargaFoto: Dimitar DILKOFF / AFP / Profimedia

În editorialul publicat pe rasunetul.ro, Marga acuză o „propagandă dintre cele mai reprobabile”, care „își asumă continuarea conflictului”, și spune că „până și Elon Musk, The New York Times și alții, care au spus lucid că pacea durabilă implică cedări teritoriale, sunt luați la rost de activiși rudimentari”.

Marga notează că „situația conflictului s-a complicat și mai mult în ultimele săptămâni”. Au intervenit - spune el - „votul fără vreo împotrivire din partea populației din cele patru regiuni ocupate prin acțiunea militară începută în februarie 2022, decizia Rusiei de a integra între frontierele proprii regiunile, reacția țărilor care se opun acțiunii militare, agravarea crizei energetice antrenată de conflict și culminația ei în atacarea nedemnă a gazoductelor Rusia-Germania. Și, desigur, urcarea amenințării nucleare la iminență”.

Ce scrie Andrei Marga:

  • „Ce-i de făcut acum, când conflictul din Ucraina este pe scenă? În care se pierd vieți, se distrug bunuri și economii, se antagonizează oameni, se ostilizează țări. Și în care fiecare cetățean european plătește tot mai mult pentru o situație ce ar fi putut fi prevenită.
  • Pe scenă este acum și o propagandă dintre cele mai reprobabile, al cărei primitivism duce, între altele, la blamarea celor care sunt conștienți de consecințele aberațiilor. Mai recent, până și Elon Musk, The New York Times și alții, care au spus lucid că pacea durabilă implică cedări teritoriale, sunt luați la rost de activiși rudimentari.
  • Această propagandă își asumă continuarea conflictului. Nu voi insista asupra ei. Mă interesează ieșirea din conflict. M-am referit la această ieșire într-un răspuns la o întrebare ce mi-a fost adresată la Alba Iulia (14 septembrie 2022) și apoi într-un articol (De la propagandă, la gândire, 2022). Ele corespund adevărului istoric, dreptului international și intereselor generale – dincolo de propaganda care poimâine va fi socotită o penibilă eroare. Niciunul dintre preopinenți nu a adus vreun argument factual împotriva a ceea ce am spus. Sunt pentru a vedea realitățile, a respecta reglementările și pentru o rezolvare echitabilă”.

Marga susține apoi că „sunt persoane care se exprimă cu aplomb, fără să cunoască prevederile internaționale în materie de conflicte, precum cel din Ucraina, sau adaptându-le la nevoi propagandistice”, și că „se află în eroare cei care reduc discuția despre conflict la o înțelegere sumară a dreptului internațional, fără a vedea faptele și obligația securității celuilalt”.

El înșiră apoi multe dintre argumentele susținute de Rusia pentru declanșarea războiului în Ucraina:

  • „Suveranitatea națională se referă nu doar la ordinea existentă, ci și la formarea acestei ordini. Cum am mai arătat, ordinea existentă este punctul de plecare pentru a rezolva orice litigiu. Dar atunci când un stat nu-și integrează democratic cetățenii, refuză acordurile privind minoritățile, interzice partide, monopolizează informații și recurge la ură, fiind construit pe încălcarea suveranității altor state, acea ordine se discută. Ea se discută și când sunt resturi samavolnic tranșate ale istoriei. (...)
  • „De la agresiune la mediere” este maxima pentru conflictul din Ucraina. Acesta dovedește că și cele mai consacrate norme existente pe plan internațional nu previn operațiuni militare. În fapt, „oficiali occidentali au avut legături cu partenerii lor ruși cu multe ocazii, dar ei nu au abordat preocuparea continuă a Moscovei – aceea că ea percepea ca amenințare eforturile occidentale de a aduce Ucraina în NATO și UE. De partea cealaltă, Rusia a făcut solicitări cu bătaie lungă ce au părut să lase puțin spațiu pentru negociere”. În loc să se exploreze un compromis incipient pe această problemă – precum solicitarea, la Kiev și către aliații occidentali, de neutralitate a Ucrainei, combinată cu dezescaladarea de către Rusia și noi negocieri privind statusul teritoriilor, ambele părți și-au rigidizat pozițiile existente.
  • Dar „chiar adversari deveniți rigizi pot fi aduși laolaltă prin ajustare mutuală”. Ei chiar au acceptat la un moment dat ajustarea. Statele Unite s-au reținut să trimită trupe să lupte în Ucraina, Rusia s-a reținut să treacă la folosirea de arme de distrugere în masă. „Cum războiul a continuat, această înclinație spre reținere a început să cedeze odată cu declarația secretarului pentru apărare al Statelor Unite, Lloyd Austin, care a spus că Statele Unite caută să slăbească Rusia pe termen lung, iar oficiali ruși au replicat amenințând cu folosirea armelor nucleare și indicând că scopurile războiului lor ar putea fi extinse”. (...)
  • Suntem astfel în fața unei încercări salutare a realismului politic de a concepe ieșirea din conflictul ucrainian. Modelul obținut este fără iluzii, dar cu șanse de aplicare. Rămâne, desigur, întrebarea: cine face prima mutare? În acest moment, este clar că a venit ora unei inițiative politico-diplomatice – importantă nu pentru a clama victorii care nu au cum să vină, ci pentru victoria din nou a unei rațiuni minimale”.

__________

Și în urmă cu câteva săptămâni, la lansarea unei cărți la Alba Iulia, Andrei Marga, care a fost ministru de externe și al educației, dar și rector al prestigioasei Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, a făcut declarații care susțin retorica Kremlinului.

El a declarat atunci că Ucraina are „frontiere nefirești” și a susținut că aceasta ar trebui să cedeze mai multe teritorii Rusiei, Ungariei, Poloniei și României.

Afirmațiile sale au fost respinse „ferm” de Ministerul român al Afacerilor Externe, care a transmis că „declarațiile făcute de domnul Andrei Marga în spațiul public cu privire la războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei și efectele acestuia sunt inacceptabile”.

  • „Aceste declarații sunt în flagrantă contradicție cu poziția oficială a României față de agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și cu principiile fundamentale de drept internațional care guvernează relațiile internaționale în prezent. MAE respinge ferm poziționarea domnului Marga, care preia, încurajează și propagă narativele maligne emise de Rusia”.
  • „MAE reiterează susținerea sa fermă pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în granițele sale recunoscute la nivel internațional” - a transmis MAE într-un comunicat.

La declarațiile sale au reacționat și Ambasada Ucrainei din România, precum și consilierul preşedinţiei ucrainene Mihailo Podoliak.

În urma criticilor, Andrei Marga a revenit cu un drept la replică pentru a-și reafirma poziția.

Andrei Marga, acum în vârstă de 76 de ani, a fost ministru de externe în guvernul Ponta 1, ministru al educației în cabinetele Ciorbea, Vasile și Isărescu, dar și cel mai longeviv rector al Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, între anii 1993-2004 și 2008-2012. De asemenea, a condus și Institutul Cultural Român.