Ministerul rus de Externe a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene aflate sub controlul Moscovei au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” votând pentru anexarea lor în cadrul unor „referendumuri” denunţate de Kiev şi aliaţii săi occidentali.

Secție de votare în timpul referendumului privind aderarea la Rusia, în Melitopol, regiunea Zaporojie, controlată de trupele pro-ruseFoto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia

„Rezultatele acestui plebiscit vorbesc de la sine: locuitorii Donbasului (Doneţk şi Lugansk), cei ai Hersonului şi Zaporojiei nu vor să se întoarcă la viaţa lor de dinainte şi au făcut o alegere conştientă şi liberă în favoarea Rusiei”, susţine MAE rus într-un comunicat, conform Agerpres.

Potrivit diplomaţiei ruse, locuitorii acestor regiuni „nu aveau altă alternativă”, în timp ce Moscova a acuzat Kievul - pentru a-şi justifica ofensiva - că pregăteşte reprimarea populaţiei rusofone din Ucraina.

„Rezultatul logic a fost decizia locuitorilor din Donbas, Herson şi Zaporojia să ceară protecţia Rusiei”, mai susţine diplomaţia rusă.

Reluând retorica oficială utilizată pentru a justifica ofensiva Rusiei în Ucraina, Moscova pretinde că „populaţia din Donbas a fost supusă unei exterminări sistematice şi cinice” de către forţele Kievului de la începutul războiului cu separatiştii pro-ruşi în 2014.

Cum s-au desfășurat „referendumurile” din teritoriile ocupate: oficiali ai administraţiei pro-ruse transportă urna de vot din casă în casă, escortaţi de bărbaţi înarmaţi (Foto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia)

Aşa-zisele „referendumuri” de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est) au fost denunţate ca fiind nişte „simulacre” şi scrutine „ilegale” de către Occident.

Grupul celor şapte mai puternice economii din lume (G7 - SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Marea Britanie) a declarat că nu va recunoaşte 'niciodată' rezultatele acestor „referendumuri”, iar Washingtonul şi UE au promis un răspuns sub forma unor sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

„Operaţiunea militară specială” din Ucraina, redenumită „operaţiune antiteroristă”

În acelaşi timp, Moscova a accelerat miercuri pregătirile pentru anexarea unei părţi a Ucrainei, publicând rezultatele acestor „referendumuri” de alipire la Rusia. Preşedintele Vladimir Putin ar putea proclama integrarea acestor regiuni în cadrul Federaţiei Ruse în cursul unui discurs aşteptat în zilele următoare.

Denis Puşilin, care conduce „republica populară Doneţk”, a cărei independenţă Rusia a recunoscut-o în februarie, împreună cu cea a regiunii Lugansk, a declarat că se îndreaptă spre Moscova pentru a finaliza procedura de ataşare la Federaţia Rusă.

„De acum trecem la o nouă etapă a acţiunii militare”, a spus el, în timp ce unii se aşteaptă ca Vladimir Putin să redenumească în „operaţiune antiteroristă” ceea ce a numit până acum - pentru a califica invazia în Ucraina - drept „operaţiune militară specială”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat mai devreme miercuri că Rusia ar urma să continue lupta până cel puţin când va prelua controlul asupra întregii regiuni (oblast) Doneţk, din care aproape două cincimi se află încă sub control ucrainean.

Preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat anterior că alipirea celor patru regiuni (ucrainene) la Rusia ar putea fi ratificată la 4 octombrie.

___