Amnesty International afirmă într-un raport publicat joi că forțele armate ucrainene pun în pericol viețile civililor prin stabilirea de baze și operarea de arme în zone rezidențiale, inclusiv școli și spitale.

Volodimir Zelenski si Dmitro Kuleba la o sedinta a guvernuluiFoto: Ukraine Presidency / Zuma Press / Profimedia

Investigatorii de la organizația internațională au petrecut mai multe săptămâni anchetând loviturile efectuate de forțele rusești în regiunile Harkov, Donbas și Nikolaev, vorbind cu supraviețuitori, martori oculari și rude ale victimelor atacurilor.

Amnesty afirmă că a găsit dovezi cu privire la lansări efectuate de ucraineni din zone rezidențiale, precum și stabilirea de baze militare în clădiri civile în 19 orașe și sate din aceste regiuni. Imagini din satelit au fost folosite pentru a corobora unele dintre aceste incidente.

Majoritatea zonelor rezidențiale în care soldații ucraineni s-au stabilit la kilometri de liniile frontului, investigatorii Amnesty susținând că aceștia aveau la dispoziție alternative care nu ar fi pus în pericol viețile civililor precum baze militare, zone puternic împădurite sau alte structuri aflate la distanță mai mare de zonele rezidențiale.

„Nu înțeleg de ce forțele noastre armate trag din orașe și nu de pe câmp”, le-a declarat o femeie pe nume Mykola investigatorilor.

Atacuri lansate din zone rezidențiale

În Bahmut, mai mulți locuitori le-au relatat acestora că forțele ucrainene au folosit o clădire aflată la abia 18 metri vizavi de o clădire rezidențială înaltă. Pe 18 mai o rachetă rusească a lovit clădirea, distrugând parțial 5 apartamente și provocând stricăciuni celorlalte clădiri învecinate.

„Nu avem niciun cuvânt de spus în ceea ce fac forțele armate dar noi plătim prețul”, a declarat un rezident al cărui locuință a fost avariată în atac.

Amnesty amintește că dreptul umanitar internațional stipulează că toate părțile care participă la un conflict să evite stabilirea unor obiective militare în zone dens populate.

„Am documentat un model prin care forțele ucrainene pun în pericol civilii și violează legile războiului când operează în zone populate”, afirmă Agnès Callamard, secretarul general al organizației.

Amnesty afirmă însă că nu toate atacurile comise de ruși în locurile vizitate au fost împotriva unor ținte militare și că forțele armate ale Moscovei se fac vinovate de crime de război prin țintirea deliberată a unor zone civile.

FOTO: Sergey BOBOK / AFP / Profimedia Images

Baze militare în spitale și școli

Investigatorii Amnesty spun că au fost martori la folosirea de spitale ca baze militare în 5 locuri diferite. În două dintre orașe zeci de militari ucraineni se odihneau, învârteau prin jur și luau masa în spitale. Într-un alt oraș soldații au fost filmați trăgând din apropierea unui spital.

Amnesty International amintește că folosirea spitalelor în scopuri militare reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional.

Organizația afirmă de asemenea că forțele armate ucrainene și-au stabilit cu regularitate baze în orașe și sate din regiunile Donbas și Nikolaev. Școlile au fost închise temporar după izbucnirea războiului dar în majoritatea cazurilor documentate de investigatori acestea se aflau aproape de zone populate.

În 22 din cele 29 școli vizitate de investigatorii organizației aceștia afirmă că au găsit fie soldați folosind clădirea, fie dovezi că a fost folosită anterior în scopuri militare. În cel puțin 3 orașe soldații ucraineni s-au mutat în alte școli după ce cele în care și-au stabilit baza de operațiuni au fost bombardate.

În Bahmut forțele ucrainene foloseau clădirea unei universități ca bază când aceasta a fost lovită de un atac rusesc pe 21 mai, ucigând 7 soldați. Universitatea se află lângă o clădire rezidențială înaltă care a fost avariată de lovitură, la fel ca alte locuințe civile aflate la câțiva zeci de metri distanță.

Atacuri rusești nediscriminatorii

Multe dintre atacurile comise de forțele armate ruse în ultimele luni pe care investigatorii Amnesty le-au documentat au fost efectuate cu arme inerent nediscriminatorii, acestea folosind inclusiv arme interzise la nivel internațional precum muniții cu dispersie și alte arme explozive ce afectează zone extinse.

Amnesty International afirmă că practica armatei ucrainene de a-și stabili baze în zone populate nu justifică în niciun fel aceste atacuri rusești.

„Toate părțile unui conflict trebuie întotdeauna să facă distincție între obiective militare și obiective civile și să ia toate precauțiile fezabile - inclusiv armele alese - pentru a minimaliza vătămarea civililor”, afirmă organizația.

„Atacurile nediscriminatorii care ucid sau rănesc civili sau deteriorează obiective civile sunt crime de război”, concluzionează raportul publicat de Amnesty International.

Ucraina a respins raportul întocmit de Amnesty International

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a declarat joi după-masa că este indignat de acuzațiile injuste făcute de organizația internațională.

„Sunt indignat de acest raport al Amnesty International. Îl consider foarte injust”, a afirmat el într-o înregistrare video publicată pe pagina sa de Facebook.

Raportul poate fi consultat integral AICI.

Urmărește ultimele evoluții din a 162-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.