După mesajele în linie cu Kremlinul ale Patriarhului Kirill, un înalt prelat al Patriarhiei Ruse, vorbește despre războiul din Ucraina susținând că este „tragedia noastră comună” și mulțumește bisericilor din Polonia și România pentru ajutorul dat refugiatilor ucraineni.

Vladimir Putin si Patriarhul KirillFoto: ALEXEI DRUZHININ / AFP / Profimedia

Mitropolitul Ilarion Alfeyev de Volokolamsk, membru al Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse și șef al departamentului pentru relații externe al Patriarhiei Rusiei, a transmis un mesaj în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, mesaj intitulat „Scopul iubirii lui Dumnezeu, întruchipată în Isus Hristos, este reconcilierea și unitatea”, potrivit Patriarhiei Rusiei.

El a susținut că, având „binecuvântarea Partriarhului Kirill”, Biserica Ortodoxă Rusă „se roagă zilnic pentru restabilirea grabnică a păcii”.

Mitropolitul a susținut că Biserica le-a oferit asistență refugiaților care au venit în Rusia, iar apoi a mulțumit bisericilor din Polonia, România și alte țări europene care au oferit și ele ajutor refugiaților ucraineni.

„Milioane de refugiați au ajuns în Polonia, România și alte țări europene. Suntem recunoscători Bisericii Ortodoxe Poloneze, Române și altor Biserici Ortodoxe Locale, precum și creștinilor neortodocși și tuturor oamenilor de bunăcredință care acordă ajutor refugiaților. Aceasta este tragedia noastră comună și trebuie să supraviețuim împreună”, a spus înaltul prelat, care în urmă cu două zile lansase un mesaj similar, vorbind despre „nenorocirea care s-a abătut asupra oamenilor”.

Declarațiile vin în contextul în care Patriarhul Kirill s-a pus în trena Kremlinului, străduindu-se să justifice din punct de vedere teologic invazia Rusiei în Ucraina.

Paradele gay și „semnificația metafizică” a războiului în viziunea lui Kirill

La scurt timp după invazia în Ucraina, Patriarhul Kirill, un apropiat al lui Vladimir Putin, a afirmat că paradele comunităţii gay au fost unul dintre motivele pentru care Rusia a invadat țara vecină.

De asemenea, el a catalogat războiul drept o luptă cu „semnificaţie metafizică”, pentru ca omenirea să urmeze legile lui Dumnezeu. „Ceea ce se întâmplă astăzi în sfera relaţiilor internaţionale nu are doar semnificaţie politică. Vorbim despre ceva diferit şi mult mai important decât politică. Vorbim despre mântuirea omului”, a spus el.

Poziția pro-Kremlin a lui Kirill a creat o prăpastie între Biserica Ortodoxă Rusă și celelalte biserici creștine.

Secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor, rev. Ian Sauca, i-a scris lui Kirill pentru a-i cere să „intervină și medieze cu autoritățile oprirea acestui război”.

Kirill a refuzat, răspunzând că NATO îşi extinde prezenţa militară la graniţele Rusiei şi ignoră temerile Moscovei privind un posibil atac. Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse a acuzat forţele străine că au creat în mod deliberat o prăpastie între ruşi şi ucraineni şi că încearcă să „reeduce” oamenii din Ucraina pentru a deveni duşmani ai Rusiei.

Atac dur al Papei Francisc și argumentele lui Putin rostite de Kirill

Poziționarea lui Kirill a stârnit nemulțumirea Papei Francisc care într-un interviu pentru presa italiană a spus că acesta „nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin”.

În replică, Patriarhia Rusă a prezentat un punct de vedere în care comentează că Papa Francisc „a ales tonul greșit pentru a transmite conținutul acestei conversații” pe care a avut-o cu Kirill, pe 16 martie.

În fapt, însă Biserica Ortodoxă Rusă preia în comunicat retorica Kremlinului care justifică invazia în Ucraina pericolul pe care NATO îl reprezintă pentru Rusia.

„Mai mult, Patriarhul Kirill a amintit că, la sfârșitul erei sovietice, Rusia a primit asigurarea că NATO nu se va deplasa un centimetru spre est. Cu toate acestea, această promisiune a fost încălcată, chiar și fostele republici baltice sovietice au aderat la NATO. Ca urmare, s-a dezvoltat cea mai periculoasă situație: granițele NATO sunt situate la 130 de kilometri de Sankt Petersburg, timpul de zbor al rachetelor este de doar câteva minute. Dacă Ucraina ar fi admisă în NATO, atunci timpul de zbor către Moscova ar fi și el de câteva minute. Rusia nu a putut și nu poate permite ca acest lucru să se întâmple”, se arată în precizarea Patriarhiei Ruse.