Gigantul rus Gazprom a suspendat miercuri toate livrările de gaze către Bulgaria și Polonia, sporind amenințarea unei penurii în Europa Centrală și de Est, dar și pe întreg continentul european.
AFP prezintă situația pieței gazelor în contextul invaziei rusești în Ucraina.
De ce a tăiat Moscova livrările de gaze către țările europene?
După introducerea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru invazia sa în Ucraina, Kremlinul a avertizat țările UE că le va fi întreruptă aprovizionarea cu gaz dacă nu plătesc în ruble.
Moscova a declarat că prețul gazelor va rămâne în moneda contractelor actuale, de obicei euro sau dolari, dar că clienții vor trebui să facă acum o tranzacție de schimb valutar în Rusia.
"Condițiile care au fost stabilite fac parte dintr-o nouă metodă de plată dezvoltată după acte neprietenoase fără precedent", a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Multe țări, printre care Franța, Germania și Polonia, au răspuns deja "nu".
Potrivit Claudiei Kemfert, expert în energie la Institutul German de Cercetare Economică (DIW Berlin), oprirea livrărilor de gaz din Rusia către Polonia și Bulgaria este cel mai recent pas în escaladarea lui Putin pentru a panica Europa.
Cu toate acestea, a spus ea, "nu ar trebui să ne așteptăm la dificultăți de aprovizionare pentru moment, deoarece Germania și Europa sunt suficient de bine aprovizionate cu gaze".
Care este ponderea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale?
În 2021, Rusia a furnizat 32% din cererea totală de gaze în UE și în Regatul Unit, față de 25% în 2009, potrivit AIE, dar situația variază foarte mult în funcție de țară.
În timp ce Finlanda depinde de gazul rusesc pentru 97,6% din nevoile sale, potrivit Eurostat (în 2020), cele trei țări baltice, Lituania, Letonia și Estonia, au anunțat la începutul lunii aprilie că au încetat să mai importe gaz rusesc, bazându-se în acest moment pe rezervele lor actuale de gaz, stocate în subteran.
Bulgaria, care a fost afectată de întreruperea livrărilor de gaz rusesc, depinde de gazul rusesc pentru aproximativ 85% din nevoile sale, la fel ca și Slovacia.
Germania rămâne dependentă în proporție de 55%, dar, potrivit Ministerului german al Economiei și Climei, "securitatea aprovizionării în Germania este în prezent garantată".
Livrări de gaze rusești (foto: Gazprom)
Cât câștigă Moscova din livrările de gaz în Europa?
La prețurile actuale ale pieței, valoarea exporturilor de gaz rusesc numai către UE se ridică la 400 de milioane de dolari pe zi, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE).
Potrivit site-ului Gazprom Export, 68% din exporturile de gaze ale gigantului rus au mers către Europa în 2020.
Din totalul exporturilor de 174,9 miliarde de m3, 119,35 miliarde de m3 au fost destinate Europei, dintre care aproape 49 de miliarde de m3 numai pentru Germania, aproape 21 de miliarde de m3 pentru Italia și peste 13 miliarde de m3 pentru Austria.
AIE subliniază că "veniturile generate de exporturile de petrol și gaze au reprezentat 45% din bugetul federal al Rusiei în ianuarie 2022".
Polonia se simte "independentă”
Polonia, care utilizează până la 21 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, afirmă că este "pregătită să facă față chiar și unei întreruperi totale" a gazului rusesc, potrivit șefului guvernului.
Polonia, care produce la rândul său aproximativ 4,5 miliarde de metri cubi de gaze, are deja un terminal GNL cu o capacitate actuală de transfer de 6,5 miliarde de metri cubi de gaze, care va fi în curând majorată la 8 miliarde de metri cubi.
Potrivit guvernului polonez, rezervele de gaz sunt pline în proporție de 76%, iar Polonia are interconexiuni de gaz cu toți vecinii săi. Țara se bazează pe lansarea, în octombrie, a conductei Baltic Pipe, care va putea aduce până la 10 miliarde de metri cubi de gaz norvegian.
"Ne vom descurca chiar și cu acest pistol la tâmplă", a declarat miercuri premierul Mateusz Morawiecki. (AFP)
Ce înseamnă pentru România oprirea gazelor ruseşti
România nu ar avea de suferit din lipsa gazelor, dacă Rusia ar decide să oprească livrările spre ţara noastră. Aceasta întrucât producţia internă a ţării poate să acopere necesarul de consum în timpul sezonului cald. Pe de altă parte, însă, sistarea furnizării către Polonia şi Bulgaria ne afectează din punctul de vedere al preţului, care a crescut în toată Europa.
Deşi Rusia a anunţat că toate ţările “neprietene” trebuie să plătească gazele în ruble, altfel livrările vor fi oprite, până acum a dus ameninţarea la capăt doar în cazul Poloniei şi al Bulgariei.
Anul trecut, România şi-a asigurat din import 26% din totalul gazelor utilizate, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie.
România este ferită de ameninţarea ruşilor cu sistarea gazelor, pentru că avem marele noroc al unei producţii interne.
De fapt, România este al doilea producător de gaze din UE, după Ţările de Jos. În sezonul cald, adică din aprilie până în octombrie, producţia internă poate acoperi consumul de gaze, iar importurile sunt direcţionate către depozite. Aşadar, dacă Rusia ar decide să sisteze şi livrările de gaze către România, consumatorii din ţara noastră nu ar avea de suferit din lipsa gazelor.
În plus, România nu importă în mod direct gaze de la Gazprom, ci prin intemediari, prin urmare ţara noastră nu trebuie să plătească gazele în ruble, iar Gazprom nu are niciun motiv să sisteze livările către România.
Spre deosebire de restul ţărilor din jurul nostru, România nici nu este implicată, ca stat, în gestionarea importurilor. Importurile sunt realizate de companiile furnizoare de gaze, iar contractele au fost încheiate cu intermediari agreaţi de Gazprom.
___
12
8
