Regizorii ruși Anna Ciciova-Bogolioubova și Dmitri Bogolioubov se așteptau să fie catalogați în orice moment drept "agenți străini" pentru opoziția lor față de președintele Vladimir Putin atunci când au părăsit în grabă Moscova pentru a se refugia în Israel la începutul războiului din Ucraina., potrivit AFP.
"Noi eram următorii pe listă", spune cuplul, care s-a întâlnit într-un apartament închiriat de un prieten în Rehovot, un oraș liniștit situat la aproximativ 20 de kilometri sud de Tel Aviv.
A fi pe listă înseamnă a fi forțat "la autocenzură sau la închisoare, mai devreme sau mai târziu", spune Dmitri, în vârstă de 42 de ani, autorul filmului "Orașul gloriei", un documentar despre utilizarea de către Vladimir Putin a referințelor la lupta împotriva Germaniei naziste pentru a-și stabili autoritatea în satele rusești.
Moscova vede cu ochi răi colaborarea acestor cineaști cu case de producție europene, care le finanțează documentarele, care denunță în general represiunea și propaganda președintelui Putin, a precizat cuplul.
"În ultimii ani ne-am simțit amenințați. Mai ales în ultimele luni, băieții ne spionau și făceau poze la filmările noastre", spune Anna, în vârstă de 36 de ani. "Când a început războiul, ne-am dat seama că trebuie să plecăm imediat", spune ea.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie, aproape 24.000 de ucraineni au fugit în Israel, potrivit Ministerului Imigrației, mulți dintre ei beneficiind de "Legea întoarcerii", care le oferă evreilor, copiilor sau nepoților evreilor, dreptul de a obține cetățenia israeliană.
Dar, în umbra războiului, opozanții ruși și-au făcut și ei bagajele pentru Israel, precum Anna și Dmitri, care au obținut pașapoarte israeliene în ultimii ani, continuând să trăiască în Rusia.
Împotriva războiului
Un oficial israelian care se ocupă de probleme de imigrație estimează că numărul rușilor care au intrat în Israel de la războiul din Ucraina este de aproximativ 10.000. "Sunt în majoritate oameni educați, din mediul urban, din clasa de mijloc", a spus oficialul.
Olga Romanova, o lingvistă în vârstă de 69 de ani din Moscova, a cerut pașaportul israelian după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.
"Mă gândeam oricum să mă alătur celor doi copii ai mei în Israel la un moment dat, dar apoi mi-am dat seama că ceva nu era în regulă în Rusia", spune ea, înconjurată de portretele nepoților ei în sufrageria fiului ei de lângă Ierusalim.
Iar la primele ore ale zilei de 24 februarie, când tancurile rusești au intrat în Ucraina, "a devenit evident că trebuia să plec cât mai repede posibil", a declarat ea pentru AFP. "Războiul din Ucraina este incompatibil cu modul meu de gândire și cu valorile mele morale. Mi se face rău", oftează ea, cu ochii înlăcrimați de emoție.
Să rămâi sau să pleci? -
Acest val de imigranți ucraineni și ruși este cel mai mare din Israel de la începutul anilor 1990, când sute de mii de evrei au părăsit fosta URSS pentru a-și reface viața pe malul Mediteranei.
"Aici ne simțim în siguranță, mâncăm și dormim din nou în mod normal, iar fiica mea de patru ani, care este diabetică, este complet îngrijită. Dar nu știm dacă vom rămâne, va depinde de munca noastră", spune Anna. "În acest moment vrem doar să trăim clipa, să ne depășim emoțiile, apoi vom vedea”.
Serghei, un violonist care a cerut să folosească un nume fals de teama represaliilor, care a părăsit Moscova împreună cu soția sa, o pianistă, și cei trei copii mici ai lor, spune că Israelul ar putea fi doar o escală: "Nu știu dacă vom rămâne aici. Probabil că vom merge în altă parte”
Chiar dacă au cetățenie israeliană, statul evreu este încă o terra incognita pentru noii sosiți, iar nostalgia Rusiei nu este ddeparte.
"Mi-am pierdut țara. Mi-a fost furată. A fost luată de Putin și de bătăușii KGB-ului", spune Olga, care a luat două cărți în cele 20 de kilograme de bagaje, una pentru munca sa și cealaltă, un roman al scriitorului rus Mihail Bulgakov, pe care o ia mereu cu ea în călătoriile sale.
9
2
