Statele Unite au ajuns în pragul unui conflict direct cu Rusia, iar operațiunea amintește de salvarea aeriană de la Berlin, din perioada 1948 – '49, dar este mult mai complexă, scrie New Yok Times, citat de Rador.
Duminică dimineață, pe asfaltul înzăpezit al Bazei Aeriene de la Amari, în nordul Estoniei, munți de puști, de muniție și de alte arme erau încărcate într-unul dintre cele mai mari avioane-cargou din lume, un Antonov AN-124, aparținând forțelor aeriene ucrainene. E un aparat de pe vremea Războiului Rece, produs și achiziționat pe vremea când Ucraina făcea încă parte din Uniunea Sovietică.
Acum el s-a întors împotriva invaziei ruse din Ucraina și se înscrie într-un zobor care, în opinia oficialilor americani și europeni, ar fi o cursă disperată contra cronometru pentru ca tone de arme să ajungă în mâinile forțelor ucrainene atâta vreme cât căile de aprovizionare rămân încă deschise.
Scene de felul acesteia – amintind de operațiunea de la Berlin – faimoasa cursă prin care aliații occidentali luptau să susțină aprovizionarea Berlinului de Vest cu armament de primă necesitate, în 1948 și 1949, pe vremea când Uniunea Sovietică era cea care căuta să o blocheze – se tot repetă acum în Europa.
În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trimis peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste frontierele Poloniei și României, descărcându-le mai apoi din avioane militare-gigant, astfel încât ele să poată ajunge pe căi terestre la Kiev, capitala ucraineană, și în alte orașe importante.
Până acum, forțele rusești au fost atât de active în alte regiuni din țară, încât ele nu au atacat liniile de aprovizionare cu armament, dar puțini cred că asta va mai dura.
Dar astea sunt doar contribuțiile cele mai la vedere. Ascunse în baze din Europa de Est, forțe din cadrul Comandamentului de Securitate Informatică din SUA, cunoscute sub numele de ‘cybermission teams’ (echipe speciale pentru misiuni combatante informatice, n. red.), au intrat în joc pentru a interveni în fața atacurilor digitale și ale comunicațiilor Rusiei, dar, potrivit unor oficiali, succesul lor este greu de estimat.
La Washington și în Germania, întrecerea oficialilor din sectorul informațiilor de a obține prin satelit fotografii cu interceptarea electronică a unităților militare rusești, le-a permis să-și facă o idee și să le trimită unităților militare ucrainene într-o oră-două. Încercând să scape din mâna forțelor ruse de la Kiev, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se deplaseză prin comunicații secrete, puse la dispoziție de americani, care îi asigură convorbiri directe cu președintele Biden.
Sâmbătă noaptea, Zelenski a putut discuta astfel cu omologul său american despre ceea ce ar mai putea face SUA ca să mențină Ucraina în viață fără să intre în luptă directă pe teren, pe calea aerului sau prin spațiul informatic cu forțele rusești.
Zelenski a salutat ajutorul de până acum, dar și-a reiterat și criticile făcute public – respectiv, că ajutorul este extrem de insuficient pentru scopul propus. El a cerut stabilirea unei zone de interdicție a zborurilor pe teritoriul Ucrainei, blocarea tuturor exporturilor rusești de energie și noi avioane de război.
Liderii polonezi au spus că nu există un asemenea acord și sunt extrem de preocupați de modul în care ar putea furniza avioane Ucrainei, temându-se că, dacă ar face asta, vor deveni o nouă țintă a rușilor. Statele Unite s-au declarat de acord cu ideea unui schimb de avioane./.../
“Nu pot vorbi despre un termen-limită, dar pot să vă spun că ne gândim la asta foarte, foarte mult”, a declarat, duminică, secretarul de stat Antony J. Blinken în cursul unui turneu care l-a purtat în Moldova, o altă țară ne-membră NATO, despre care americanii se tem că ar fi următoarea pe lista de atac a țărilor pe care președintele rus, Vladimir V. Putin, ar dori să le readucă în sfera de influență a Moscovei.
Sâmbătă, Putin a avertizat că orice țară care ar încerca să impună o zonă de restricție a zborurilor deasupra Ucrainei ar fi considerată ca participând la conflictul armat.
Duminică, Ministerul rus al Apărării a dat publicității o declarație în care a avertizat statele membre ale NATO, precum România, să nu permită ca bazele lor să fie folosite ca adăpost pentru avioanele forțelor aeriene ucrainene. Potrivit declarației, dacă ele vor face asta, “orice manevră ulterioară împotriva forțelor rusești poate fi considerată drept o implicare a acestor state în conflictul armat”.
În această lună se împlinesc 20 de ani de când generalul David H. Petraeus a făcut o declarație rămasă celebră: “Spuneți-mi cum or să se termine toate astea”. În cazul Ucrainei, un înalt oficial american a spus că, în prezent, la Casa Albă întrebarea ar fi mai degrabă următoarea: “Spuneți-mi cum să nu ne lăsăm atrași într-un conflict al superputerilor”. (NYT -preluare Rador)
Urmărește ultimele evoluții ale celei de-a 12-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.
21
1
