UE n-a fost multă vreme în stare să ajungă la o strategie comună în privința Rusiei. Războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei a solidarizat acum blocul, iar Bruxelles-ul a reacționat decisiv, scrie Der Spiegel. Decizând de la ajutor financiar până la trimiterea de arme forţelor ucrainene pentru ca acestea să reziste agresiunii ruse, UE sparge "un tabu" şi îşi acordă mijloacele să se comporte ca o putere geopolitică, scrie Le Monde.
DER SPIEGEL: Cum a fost UE îmboldită la acțiune de războiul lui Putin
Acum nici două săptămâni Germania bloca livrarea de obuziere est-germane din Estonia în Ucraina. Italia refuza să sancționeze Rusia pentru a evita să afecteze profiturile firmei Gucci.
Și acum?
Cancelarul german Olaf Scholz plănuiește un fond special de 100 de miliarde de euro pentru armata germană. UE vrea să-i trimită Ucrainei avioane militare. BP, conglomeratul energetic britanic, a anunțat că-și vinde pachetul de 20% din acțiunile companiei petroliere rusești Rosneft, valorând vreo 14 miliarde de dolari.
Zorii unei noi epoci
Războiul de agresiune pornit de Vladimir Putin împotriva Ucrainei a provocat stupefacție în toată lumea. La Berlin și nu numai a scos duminică în stradă sute de mii de oameni. A dus totodată și la una dintre cele mai spectaculoase răsturnări de situație în politica europeană din istoria postbelică a continentului.
Indiferent ce s-ar crede despre măsurile luate în sine, e limpede că în Europa s-au ivit zorii unei noi epoci. E aproape imposibil să mai ții socoteala tuturor tabuurilor care s-au evaporat în ultimele zile, a tuturor principiilor abandonate de decidenții europeni. Politica, economia, diplomația, apărarea - aproape toate domeniile de activitate sunt afectate de schimbare.
Statele UE se aflau de mulți ani într-un impas cu privire la dacă și cum ar trebui să fie distribuiți refugiații pe întregul continent. Miniștrii de interne ai UE au decis duminică în unanimitate să acorde ucrainenilor protecție necondiționată timp de trei ani, fără a-i mai obliga să parcurgă procedurile de azil.
Chiar dacă măsura ridică întrebarea de ce nu există o solidaritate similară și în privința refugiaților din Siria ori Afganistan, ea reprezintă totuși un pas enorm pentru UE. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a exprimat de asemenea în favoarea aderării Ucrainei la UE.
Bruxelles-ul a suspendat tranzacțiile cu banca centrală a Rusiei
Statele UE și-au depășit totodată și reținerile în privința sancțiunilor. Germania, Italia și până și Ungaria condusă de autocratul Viktor Orbàn au renunțat în weekend la rezistența opusă excluderii Rusiei din SWIFT, rețeaua internațională de plăți. Chiar mai important, UE a blocat multe tranzacții cu banca centrală a Rusiei. Organele rusești de presă RT și Sputnik nu mai au voie să transmită pe teritoriul UE.
Însă schimbarea cu adevărat decisivă a survenit în politica militară. Cele 100 de miliarde de euro pe care guvernul german vrea să le cheltuiască pe înarmare reprezintă o sumă care, chiar și numai cu câteva zile în urmă, părea de neimaginat.
UE intenționează să-i trimită Ucrainei arme în valoare de 450 de milioane de euro. Până și Suedia, cu tradiția ei pacifistă, trimite arme. În discursul pe care l-a ținut duminică la ședința specială a parlamentului german, Scholz a calificat pe bună dreptate momentul drept un „punct de cotitură”.
UE a fost acuzată de multe ori că e dezbinată și indiferentă. Adeseori reacționează tardiv și cu jumătăți de măsură la crize, cum s-a întâmplat în vară în Afganistan, recurgând frecvent doar la o proclamare a solidarității fără efecte palpabile. În conflictul cu Rusia, ea demonstrează acum o putere remarcabilă de a acționa.
Întrebarea care se pune e dacă nu cumva e prea târziu. Este probabil ca hotărârea demonstrată de comunitatea internațională să-l fi impresionat pe Putin. Probabil e și ca președintele rus să fi ținut seama de sancțiuni în planurile sale, dar probabil nu de unele de o asemenea anvergură.
Rămâne totuși neclar dacă ele îl vor determina să-și întrerupă campania militară din Ucraina. Amenințarea nucleară abia voalată din weekend a lui Putin, combinată cu evenimentele de luni, când armata rusă a continuat să bombardeze Harkiv chiar în timp ce aveau loc „negocieri” între ruși și ucraineni, face ca asemenea speranțe să pară hazardate.Der Spiegel (preluare Rador)
LE MONDE: În faţa Rusiei, trezirea Uniunii Europene (editorial)
În a patra zi a războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei, Vladimir Putin făcuse deja două isprăvi duminică, 27 februarie: a redat NATO raţiunea sa de a fi şi a determinat Uniunea Europeană să se transforme într-o organizaţie capabilă să furnizeze ajutor militar unei ţări străine.
Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei, are dreptate: este "un moment decisiv", UE a realizat duminică seara o cotitură istorică în politica sa de apărare pentru a veni în ajutorul Ucrainei atacate. Sub conducerea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, miniştrii afacerilor externe ai celor 27 au adoptat un ajutor de 450 de milioane de euro pentru a finanţa trimiterea de arme letale forţelor ucrainene pentru a rezista la agresiunea rusă, ca şi 50 de milioane pentru echipamente ne-militare.
Acest ajutor, care va putea include avioane de vânătoare, se adaugă livrărilor de arme promise deja individual de mai multe state europene. Niciodată până acum UE nu şi-a îndeplinit această funcţie. "A căzut un tabu", a comentat dl Borrell.
În afara sancţiunilor financiare şi economice contra Rusiei decise deja în ultimele zile, Comisia a mai anunţat două măsuri importante duminică: interzicerea spaţiului aerian al Uniunii pentru toate avioanele ruseşti sau controlate de companii ruseşti şi interzicerea difuzării media ruseşti RT şi Sputnik pentru a le bloca campaniile de dezinformare.
Bruxelles-ul confirmă astfel fraza potrivit căreia UE nu avansează decât în criză, afirmaţie deja pusă la încercare în timpul crizei Covid-19.
Lipsită de inspiraţie în faţa Rusiei în ultimii ani, paralizată de diferenţele de sensibilitate ale statelor sale membre faţă de acest subiect, Uniunea a fost incapabilă până acum să ducă o politică limpede şi unită faţă de Vladimir Putin. Sancţiunile decise după anexarea Crimeii au fost desigur reconfirmate în unanimitate o dată şase luni, dar au fost pentru că erau nedureroase. Uriaşa greşeală a dlui Putin de astă dată a provocat indispensabila trezire europeană.
"O nouă eră"
Pentru ca această trezire să fie posibilă, a fost nevoie de schimbare la statele care blocau. Ungaria, desigur, al cărei prim-ministru, Viktor Orban, şi-a sacrificat prietenia cu preşedintele Putin. Dar mai ales Germania, care a realizat propria revoluţie în materie de apărare şi securitate. Este o cotitură într-o cotitură. După zile de întrebări şi de agitaţie politică provocată de situaţia din Ucraina, guvernul lui Olaf Scholz a acceptat evidenţa: nu mai poţi sta pe margine.
"Invadarea Ucrainei ne-a făcut să intrăm într-o nouă eră", a recunoscut duminică cancelarul în faţa Bundestagului, anunţând că Germania îşi va creşte cheltuielile de apărare la peste 2% din PIB - peste minimul solicitat de NATO - şi va livra arme Ucrainei, ceea ce refuza să facă până acum. Puţin mai devreme, Berlinul a cedat presiunii şi a suspendat autorizarea gazoductului germano-rus Nord Stream 2.
Aceste revirimente spectaculoase, german şi european, vor avea consecinţe pe termen lung. Confruntată cu tragedia războiului la porţile sale, Europa îşi acordă în sfârşit mijloacele de a se comporta ca o putere geopolitică. Statele membre trebuie să consolideze această postură: vor avea mare nevoie de ea.Le Monde (preluare Rador)
