Agenția Spațială Europeană (ESA) care desfășoară mai multe proiecte în cooperarea cu Rusia spune că va ține cont de sancțiunile luate de UE și va analiza situația fiecărui program în parte.
”Deplângem victimele umane și consecințele tragice ale războiului din Ucraina. Acordăm prioritate absolută luării deciziilor adecvate, nu numai de dragul forței noastre de muncă implicate în programe, ci și cu respectarea deplină a valorilor noastre europene, care au modelat întotdeauna în mod fundamental abordarea noastră față de cooperarea internațională... Implementăm pe deplin sancțiunile impuse Rusiei de statele noastre membre. Evaluăm consecințele asupra fiecăruia dintre programele noastre în derulare, desfășurate în cooperare cu agenția spațială de stat rusă Roscosmos și ne aliniem deciziile la deciziile statelor noastre membre în strânsă coordonare cu partenerii industriali și internaționali (în special cu NASA privind Stația Spațială Internațională)”, se arată într-un comunicat al ESA.
În ceea ce privește campania de lansare a Soyuz din portul spațial european din Kourou, ESA spune că a luat act de decizia Roscosmos de a-și retrage forța de muncă din Kourou.
”Prin urmare, vom evalua pentru fiecare sarcină utilă instituțională europeană aflată sub responsabilitatea noastră serviciul de lansare adecvat, bazat în special pe sistemele de lansare aflate în funcțiune în prezent și pe viitoarele lansatoare Vega C și Ariane 6”, spune ESA.
În ceea ce privește continuarea programului ExoMars, sancțiunile și contextul mai larg fac o lansare în 2022 foarte puțin probabilă.
Programul spațial ruso-european, inițial planificat pentru 2020, a fost amânat până în 2022, în special din cauza pandemiei Covid.
Rover-ul Rosalind Franklin al ESA - numit după un biolog molecular britanic - este proiectat să foreze în solul marțian până la doi metri: suficientă adâncime pentru a accesa posibilul material organic care a fost bine conservat timp de 4 miliarde de ani.
0
2
