Liderul REPER, Dacian Cioloș, îi cere premierului Marcel Ciolacu să publice toate documentele din dosarul de la tribunalul internațional în cazul Roșia Montană, în care soluția este așteptată în 10 februarie. El susține că Ciolacu, „manevrat din umbră” de Victor Ponta, ar putea să încerce să ascundă opiniei publice responsabilii pentru prejudiciul adus statului român în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation.

Dacian CioloșFoto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia
  • „Victor Ponta manevrează din umbra lui Marcel Ciolacu dosarul Roșia Montană.
  • Există riscul ca premierul Marcel Ciolacu, consiliat de Victor Ponta, să încerce să ascundă opiniei publice responsabilii pentru prejudiciul adus statului român în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation. Compania minieră a dat în judecată statul român după ce Victor Ponta a promis în 2013 eliberarea avizelor necesare exploatării iar apoi majoritatea PSD-PNL, speriată de reacția publică, a trântit în Parlament proiectul”, afirmă fostul premier.

El spune că - împreună cu alți europarlamentari, parlamentari și activiști civici - i-a trimis duminică premierului Ciolacu - o solicitare oficială în care i se cere punctual:

  • „să pună la dispoziția semnatarilor, precum și la dispoziția publicului toate informațiile deținute privitoare la Cazul Nr. ARB/15/31 din cadrul International Centre for Settlement of Investment Disputes (Gabriel Resources Ltd. and Gabriel Resources (Jersey) v. România), în special apărările formulate de către statului român, precum și Decizia instanței arbitrale, în integralitatea sa.
  • să pună la dispoziția semnatarilor și publicului corespondența primită de la ICSID, în special cea cu privire cererea de publicare integrală a motivării deciziei, precum și răspunsul Guvernul României (în formă din care să reiasă în clar semnatarul răspunsului)”.

Cioloș mai afirmă că toate aceste informații „prezintă un deosebit interes public având în vedere prejudiciul major produs statului român drept efect al deciziei menționate ca urmare a aprobării în 2013 de către Guvernul României, condus de premierul Victor-Viorel Ponta, a proiectului de dezvoltare de la Roșia Montană”.

  • „Îl informez pe Marcel Ciolacu că ascunderea informațiilor solicitate poate influența eventuala răspundere penală a semnatarilor contractului și, în cazul nesoluționării legale și în termen a cererii, ne rezervăm dreptul de a ne adresa organelor competente, conform competenței administrative și, respectiv, penale”, adaugă Dacian Cioloș.

România ar putea pierde procesul pentru Roșia Montană

România ar putea pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană și să plătească miliarde de dolari, o decizie definitivă urmând să fie luată pe 10 februarie.

Digi24 a prezentat pe surse informația că România se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources țării noastre pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.

Premierul Marcel Ciolacu a susținut joi că s-a obișnuit „să achite notele de plată pentru toate tâmpeniile făcute de alții” și că va face publice toate documentele care să arate cine a greșit în această speță.

  • „Ieri în ședința de Guvern am rugat toți colegii care dețin informații și care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocații pe care i-am avut în acest proces astfel încât românii cu toții să știe adevărul.
  • În ceea ce privește plățile, sunt ferm convins că vom avea o discuție cu cei care este posibil să câștige acest proces. Intâi și întâi să vedem instanța despre ce sumă va hotărî că stăm de vorba.
  • Oricum vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice și administrative luate ca România să piardă acest proces am să vi le pun la dispoziție și românii să știe foarte clar cine a greșit în această speță”, a declarat premierul.

Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO și în patrimoniul mondial în pericol în vara anului 2021

Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO în vara anului 2021, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.

UNESCO a decis includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, la patru ani de când fostul ministru al Culturii din Guvernul Cioloș, Corina Șuteu, a depus dosarul (4 ianuarie 2017).

Libertatea a publicat atunci documente din care rezultă că fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, dacă Roșia Montană va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources.

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.

Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

Includerea sitului arheologic în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO închide uşa exploatării a tonelor de minerale preţioase care fac din subsolul zonei cea mai mare rezervă de aur din Europa, scria agenția EFE.

Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.