Liderul liberalilor Nicolae Ciucă a declarat, întrebat luni despre decizia CEDO referitoare la parteneriatul civil între persoane de acelaşi sex şi faptul că premierul PSD Marcel Ciolacu a precizat că societatea românească nu este pregătită să recunoască aceste cupluri, că atât el personal cât şi PNL îşi „asuma susţinerea în continuare a familiei tradiţionale, a credinţei în Dumnezeu şi a patriotismului”.
„Personal şi PNL, în tot ceea ce înseamnă valorile despre care noi am vorbit, Partidul Naţional Liberal va susţine în continuare familia, familia tradiţională, credinţa în Dumnezeu şi patriotismul, aşa cum au fost asumate la nivelul partidului”, a afirmat Nicolae Ciucă luni la Parlament, întrebat care este punctul de vedere al PNL cu privire la faptul că premierul a afirmat că România nu e pregătită, după decizia CEDO, pentru legalizarea parteneriatului civil între persoanele de acelaşi sex, relatează News.ro.
Pe 23 noiembrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat, întrebat la Europa FM despre faptul că România trebuie să prezinte, până pe 25 martie, propunerile de măsuri în urma deciziei CEDO referitoare la recunoaşterea şi protecţia legală a cuplurillor formate din persoane de acelaşi sex, că „societatea românească nu este pregătită pentru acest lucru”.
Şeful Guvernului a mai spus că nu este „un om obtuz” şi are prieteni care „au relaţii cu un alt bărbat”, însă vorbeşte din punctul de vedere al unui prim-ministru. Liderul PSD a adăugat că nu ar fi nici prima, nici ultima oară când CEDO condamnă România.
Ministrul de externe Luminiţa Odobescu ceruse Guvernului să transmită un punct de vedere al Executivului până pe 28 noiembrie, pentru că, până pe 25 martie, România trebuie să prezinte Comitetului miniştrilor măsurile adoptate sau propunerile avute în vedere, după decizia CEDO care cere un statut juridic pentru cuplurile formate din persoane de acelaşi sex.
România, obligată de CEDO să recunoască cuplurile de același sex
Statul român este obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea cuplurilor de același sex. Colegiul de judecători ai Marii Camere a CEDO a respins contestația făcută de Guvernul de la București asupra deciziei istorice pronunțate în luna mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care statul român e obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex.
În luna august, statul român a atacat la Camera Superioară decizia CEDO din 23 mai care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie. Ministerul Afacerilor Externe este instituţia care exercită, în numele Guvernului, prerogativele de agent guvernamental în faţa CEDO.
Marea Cameră a CEDO a respins însă solicitarea României de rejudecare a cauzei, conform site-ului CEDO.
„Practic, hotărârea este acum definitivă și executabilă. Autoritățile trebuie să ofere o formă de protecție juridică cuplurilor homosexuale, conform standardelor CEDO. Aceste standarde nu te obligă să recunoști o căsătorie între aceste cupluri, ci măcar un parteneriat civil. Acesta este minimum”, a explicat un expert pentru HotNews.ro.
Ce a stabilit CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis în 23 mai plângerea formulată de Asociația ACCEPT și de mai multe persoane împotriva statului român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția Curții care prevede „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”.
Decizia a fost pronunțată de CEDO în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și al altor 20 de familii formate din persoane de același sex. În decizia sa, CEDO a constatat că România a încălcat articolul 8 din Convenție în privința „vieții private”, cât și al „vieții de familie”.
Ce prevede articolul 8 - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie:
- „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
- Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”.
16
39
