Ce voia Liviu Dragnea în 2017 au făcut senatorii PSD, PNL și UDMR acum. Un proiect de modificare a Codului penal adoptat miercuri de senat instituie un prag valoric pentru abuzul și neglijența în serviciu. Mai exact, dacă prejudiciul este mai mic de 250.000 de lei, adică 50.000 de euro, atunci nu mai vorbim de infracțiune.

Proteste față de OUG 13Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei

OUG 13 prevedea un prag valoric de 200.000 de lei.

Amintim că adoptarea OUG 13 de către Guvernul condus de Sorin Grindeanu, în 31 ianuarie 2017, după ora 21.00, a provocat cele mai ample proteste de stradă înregistrate în Romania după Revoluție.

Amendamentul care prevede acest cuantum aparține PSD, PNL și UDMR și este cuprins în proiectul de lege adoptat miercuri de Senat cu 78 de voturi „pentru” și 25 „împotrivă”.

Amendamentul depus de parlamentarii Coaliției vine la un proiect de lege înaintat de guvern care însă nu prevedea un prag valoric, ci doar precizarea că infracțiunea de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu este dacă funcționarul public nu îndeplinește o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență cauzând un prejudiciu sau o vătămare unei persoane.

Modificările propuse la codul penal în cazul infracțiunilor de abuz și neglijență în serviciu sunt justificate de mai multe decizii ale Curții Constituționale care preciza, pe de o parte, că trebuie precizate actele care nu sunt indeplinite adică legislație primară, iar pe de altă parte că e nevoie de un prag valoric.

Cum este legea acum, ce propunere a avut Guvernul și ce a ieșit din Senat:

Abuzul în serviciu:

Legea în vigoare:

  • „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”

Propunerea Guvernului:

  • „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”

Amendamentul senatorilor PSD, PNL, UDMR:

  • „Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
  • (2) Dispozițiile prevazute la alin. (1) privind condiția ca paguba sa fie mai mare sau egala cu 250.000 lei nu se aplica dacă faptuitorul a mai săvârșit-o infracțiune de abuz in serviciu ori de neglijenta in serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.
  • (3) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sancționează și fapta funcționarului public care, in exercitarea atribuțiilor de serviciu, ingradește exercitarea unui drept al unei persoane ori creeata pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasa, naționalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infecție HIV /SIDA

Neglijența în serviciu:

Legea în vigoare:

  • „Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”

Propunerea Guvernului

  • „Fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”

Amendamentul senatorilor PSD, PNL, UDMR:

  • „(1)Fapta funcționarului public care, din culpa, in exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevazut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanța de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori ii îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o paguba mai mare sau egala cu 250.000 lei ori o vătămare grava a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
  • (2) Dispozițiile prevazute la alin. (1) privind condiția ca paguba sa fie mai mare sau egala cu 250.000 lei nu se aplica dacă faptuitorul a mai săvârșit o infracțiune de neglijenta in serviciu ori de abuz in serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.”

CITESTE AICI PROIECTUL DE LEGE ADOPTAT DE SENAT

Ce a decis Curtea Constituțională

Două decizii ale Curții Constituționale din 2016 și 2017 prin care au fost admise sesizări privind infracțiunea de abuz în serviciu spun că este nevoie de clarificări în privința actelor care sunt îndeplinite cu încălcarea legii sau nu îndeplinite și că este nevoie de instituirea unui prag valoric.

Iată ce spunea Curtea Constituțională în 2016 și 2017:

  • Curtea reține că, încă din data de 8 iulie 2016, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, în sarcina legiuitorului primar sau delegat s-a născut obligația de a reglementa valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de „abuz în serviciu“, cu aplicarea principiului „ultima ratio“, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale). Dezvoltând raționamentul juridic pe care s-a întemeiat soluția pronunțată în decizia menționată, Curtea a considerat că delimitarea dintre diferitele forme de răspundere juridică și răspunderea penală nu poate avea drept unic criteriu tipul actului normativ încălcat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv un act de reglementare primară (lege sau ordonanță a Guvernului) sau un act normativ administrativ, ci, dimpotrivă, reținând posibilitatea ca în cazul săvârșirii unei fapte prin încălcarea unei legi sau ordonanțe a Guvernului să poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât și alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă, Curtea a reținut, drept criteriu suplimentar, gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, respectiv necesitatea existenței unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite gravități a vătămării a drepturilor sau intereselor legitime rezultate din comiterea faptei.
  • De altfel, nu este prima dată când Curtea stabilește o astfel de legătură între gravitatea faptei și incidența răspunderii penale. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. Prin reglementarea protecției penale doar a faptelor care produc anumite consecințe, legiuitorul trebuie să se plaseze în interiorul acestei marje, întrucât nicio dispoziție constituțională nu obligă explicit/implicit la stabilirea unui standard de referință care să determine în mod automat incriminarea penală a oricărei vătămări aduse unei valori consacrate constituțional sau legal. În acest sens, prin Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, cu privire la soluția legislativă care a instituit pragul de peste 90 de zile de spitalizare ale victimei unui accident de circulație soldat cu vătămări corporale care atrage incidența legii penale, cu consecința dezincriminării faptelor care au generat vătămări care au necesitat îngrijiri medicale sub acest prag, Curtea a reținut că „legiuitorul are îndreptățirea de a plasa protecția constituțională a valorii care nu intră sub incidența penalului, în sfera răspunderii civile delictuale“, deci, implicit, Curtea a acceptat teza potrivit căreia incidența răspunderii penale este condiționată de o anumită gravitate a faptei sau de un anumit nivel de afectare a valorii protejate prin norma penală.
  • În ceea ce privește dispozițiile penale referitoare la fapta de „abuz în serviciu“, Curtea constată că lipsa unor circumstanțieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravități a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă și, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecința deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată și condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării. Dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii. O asemenea omisiune are relevanță constituțională în cauza de față [a se vedea și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014 sau Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, paragraful 41, prin care Curtea a statuat că „omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat“] pentru că afectează drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzație penală. În aceste condiții, Curtea, fiind ținută de obligația de a interpreta o dispoziție legală în sensul de a produce efecte și pentru a da, astfel, un sens constituțional acesteia [a se vedea în acest sens Decizia nr. 223 din 13 martie 2012], consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale.
  • Dată fiind natura omisiunii legislative relevate, Curtea Constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat. Pe cale de consecință, ținând seama de dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și de cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora, „în România, respectarea [...] legilor este obligatorie“, Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.

Stelian Ion: Predoiu e mai toxic decât Iordache

Fostul ministru al Justiției a reacționat printr-un mesaj postat pe Facebook în care spune că actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, este „mai toxic” decât Florin Iordache, ministrul Justiției care a trecut OUG 13.

„Sub oblăduirea lui, pesediștii, peneliștii și udemeriști tocmai au propus și vor vota la Senat un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei. Adică fapta prin care un funcționar public produce ,cu intenție, un prejudiciu mai mic de 250.000 lei nu va mai fi infracțiune. Ce reprezintă pentru îmbuibații din PSD PNL 50.000 de euro?… O nimica toată. Noi am propus un prag la nivelul unui salariu minim pe economie, pentru că statul nu poate susține în mod serios că munca unui om pe o perioadă de o lună este un fleac, o valoare care poate fi ignorată. Iohannis și Predoiu desăvârșesc ce a început în 2017 Dragnea”, a susținut Stelian Ion.

Declarațiile fostului ministru al Justiției Florin Iordache, atunci când anunța Ordonanța 13 și plafonul impus infracțiunii de abuz în serviciu - „Altă întrebare!”: