Ce se mai întâmplă cu proiectele de lege privind reprezentarea femeilor în politică? Mai nimic pentru că nu există voință ca numărul femeilor din Parlament sau din administrația publică locală să crească.
În prezent, în Parlament se află în dezbatere două proiecte de lege care ar introduce cotele de gen.
Primul este depus în martie 2022, la inițiativa PNL, și susținut de parlamentari din toate formațiunile politice, și prevede ca listele de candidaţi pentru Parlament, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei nume, să fie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse.
Un al doilea proiect de lege inițiat în octombrie 2022 de PSD îi are drept co-autori pe Gabriela Firea și Marcel Ciolacu și prevede prezența femeilor în proporție de 30% pe listele de candidaţi la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor publice.
Ambele inițiative legislative se află în diferite îstadii în dezbaterea Parlamentului și, susțin surse parlamentare, au șanse diferite de adoptare. Mai exact, ultimul proiect privind prezența femeilor în consiliile de administrație ale instituțiilor publice are șanse să fie adoptat în acest an având susținerea PSD, dar puțin probabil ca articolele privind prezența feminină pe listele la alegerile locale să fie de 30% .
Proiectul propus de ministrul Familiei și Protecției Sociale, Gabriela Firea, și semnat de Marcel Ciolacu, este folosit strategic pentru a marca din punct de vedere mediatic în fața electoratului, susțin sursele citate.
„Prezența de 30% pe liste la alegerile locale e greu de pus în aplicare mai ales în România de astăzi, unde în mediul rural femeile nu fac politică. Inițiativa e mai mult de imagine și cel mai probabil va conține doar prevederea prin care femeile vor putea fi numite în consiliile de administrație, ceea ce a și promovat Firea”, au explicat sursele citate.
Celălalt proiect de lege care prevede introducerea cotelor de gen pe listele la alegerile parlamentare nu are șanse de a fi adoptat în acestă legislatură, susțin sursele HotNews.ro. De ce? Pentru că nu există voință politică în acest sens.
Surse parlamentare au declarat pentru HotNews.ro că inițiativa nu are șanse să devină lege în actuala legislatură pentru că niciunul dintre partidele parlamentare nu dorește real să permită prezența femeilor în proporție de 33% în Parlament.
„Nimeni nu vrea. Este foarte greu să-i convingem pe colegi atât deputații cât și senatori din toate partidele politice să susțină acest proiect. Realitatea este că la nivel decizional, legislativ, este o lume condusă de bărbați și nu sunt dispuși să-și cedeze pozițiile. Pur si simplu despre asta e vorba. Da, la nivel declarativ toți sunt de acord dar realitatea este ceea ce vedeți de 10 luni proiectul este blocat în comisiile din Cameră”, au explicat sursele citate.
Senatul a adoptat în mai 2022 proiectul de lege amendat astfel încât pe listele de candidaţi propuse de partidele politice s-ar asigura o reprezentare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în cele două Camere ale Parlamentului.
Varianta adoptată de Senat prevede reprezentarea femeilor pe locurile eligibile. Mai exact listele pentru Senat, respectiv Camera Deputaților se realizează prin alternarea unei persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus, până la epuizarea locurilor de pe listă.
Prin acest amendament prezența în proporție de 33% a femeilor ar fi asigurată la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat.
VEZI AICI FIȘA PROIECTULUI ȘI PARCURSUL LEGISLATIV
Varianta adoptată de Senat a fost una doar pentru imagine, Camera Deputaților fiind forul decizional în acest caz.
Senatul a adoptat proiectul de lege în mai 2020 și de atunci au trecut 10 luni de zile. Coaliția PSD-PNL-UDMR are o largă majoritate în Parlament, dar inițiativa legislativă zace blocată în comisiile de specialitate.
Ce spun decidenții politici
La nivel declarativ liderii parlamentari spun că susțin proiectul de lege are susținerea necesară.
Oana Florea, vicelider PSD: Eu știu că există voință politică la PSD pentru reprezentarea femeilor în funcții publice. Noi chiar avem cele mai multe femei în grupul parlamentar. La întâlnirile noastre, la PSD atât doamnele cât și domnii au susținut la nivel public egalitatea de gen. Dacă spuneți că inițiativa stă demult la comisii ar trebui vorbit cu cei din comisii și inițiatorii.
Gabriel Andronache, lider grup PNL: Proiectul de lege se află în dezbaterea comisiilor. A generat mai multe discuții din cauza variantei venită de la Senat . Este vorba de modul în care se alcătuiește lista și asta trebuie să îndeplinească opiniile favorabile a tuturor colegilor deputați. Nu mă pot pronunța dacă va primi consensul colegilor. Există posibilitatea ca celalălat proiect de lege să primească acordul colegilor si mă refer la cel care prevede prezența a 30% a femeilor pe listele la alegerile locale și în consiliile de administrație ale instituților de stat.
Szabo Odon, vicelider grup UDMR: Noi avem probleme pe administrația locală, în comunitățile mici unde ai unul sau doi candidați. Acolo avem probleme și cu posibilitatea prezenței femeilor pe listă pentru că nu doresc și e greu să le convingi. Este clar că prezența femeilor în administrația publică locală, dar și în cea parlamentară trebuie să crească dar trebuie o legislație aplicabilă pentru că nu poți afecta și dreptul celuilat de a fi ales dacă nu există o prezență feminină pe listă. Zona din estul Europei mai are de lucrat și trebuie făcută o educație civică și se va rezolva în timp. Dacă forțăm lucrurile, riscăm să nu aibă susținere comunitară. La nivel parlamentar trebuie să existe o prezență mai mare, dar trebuie să fie convinse femeile pentru ca eu cred că baza de selectie trebuie să crească.
Dan Barna, USR: Sunt necesare cote de gen pentru că misoginismul de gen în România nu se tratează, vindecă cu vorba bună, ci cu reguli pentru că atunci când ai niște plafoane minimale atunci începi să lucrezi activ la aceste necesități și să deschizi pozițiile eligibile mai mult către femei. Este o competentă importantă. Acum două luni de zile și premierul Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au participat la o conferință la care au promis că legea va trece, dar evident s-a scufundat în sertar. Singura cale de convingere este prin presiunea publică, menținerea subiectului pe agenda publică, prin dezbaterea în mass-media pentru că insistența bate rezistența.
Cum arată egalitatea de gen în România
Reprezentarea politică a femeilor în România este departe de recomandările făcute de Comisia Europenă care își dorește să dea un exemplu și până în 2024 astfel încât jumătate din legislativul europeană să fie reprezentat de femei. În prezent nici 20% dintre senatori de deputații din Parlamentul României sunt femei.
Din 466 de senatori și deputați, doar 88 sunt femei, adică 18,8%. Media europeană în parlamentele naționale este de 32,5%, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în ultima legislatură, 39% sunt femei. Comisia Europeană are un obiectiv ambițios ca, din 2024, jumătate din executivul UE să fie format din femei. Între timp, la București, în Guvern sunt doar două femei: ministrul Familiei Gabriela Firea și ministrul Educației Ligia Deca.
19
96
