În România, peste jumătate dintre cetățeni sunt femei, însă reprezentarea lor politică în parlament, acolo unde se fac legile, este mult mai mică. Dintre toți senatorii și deputații nici măcar 20% nu sunt femei.
Din 466 de senatori și deputați, doar 88 sunt femei, adică 18,8%. Media europeană în parlamentele naționale este de 32,5%, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în ultima legislatură, 39% sunt femei. Comisia Europeană are un obiectiv ambițios ca, din 2024, jumătate din executivul UE să fie format din femei. Între timp, la București, în Guvern este o singură femeie, ministrul Familiei Gabriela Firea.
Este nevoie de o cotă de gen pentru o reprezentare politică a femeilor în România? De Senat a trecut la începutul săptămânii un proiect de lege care prevede ca listele de candidaţi pentru Parlament, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei candidaţi, să fie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse.
Inițiativa care a fost depusă de parlamentari PNL, PSD, UDMR și USR a fost adoptată cu o largă majoritate de către senatori și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este decizională.
HotNews.ro a discutat cu deputați de la toate partidele politice pentru a afla ce părerea au despre cotelede gen în politică și dacă ar fi dispuși să voteze legea astfel încât, la următoarele alegeri parlamentare femeile să fie mai bine reprezentate în Legislativ.
Este nevoie o lege care să reglementeze clar prezența femeilor în Parlament?
La unison, deputații consultați de HotNews.ro par a fi de acord că nu se impune o lege care să introducă obligativitatea unui cote de gen pe lista partidelor partidelor politice la alegerile parlamentare și locale.
Deputatul UDMR Szabó Ödön consideră că este nevoie de mai multe femei în politică dar nu crede în impunerea unei cote de gen pe listele partidelor pentru că s-ar putea crea situații absurde.
- „Ce fac partidele care câștigă doar un mandat în consiliile locale? Într-o lună candidatul se va declara femeie și într-o lună bărbat? (...) Nu cred în același timp în obligativitate pentru că nu poate fi aplicată. Pe acest principiu am putea spune că bărbații sunt discriminați în zona educațională pentru că dacă luați statistica în școli o să vedeți că nu mai sunt bărbați care profesează. Introducem cote de gen la școală pentru că trebuie să fie neapărat 30% bărbați profesori? Discriminare este dacă este obstrucționată posibilitatea de a accede în această funcție”, spune Odon.
Și deputatul PNL, Marilen Gabriel Pirtea spune că o astfel de lege ar crea „o discriminare pozitivă pentru că, până la urmă, competența trebuie să fie criteriul care să decidă prezența pe listele partidelor la alegerile local sau parlamentare”.
De aceeași părere este și deputata USR, Cristina Prună care susține că în secolului 21 nu ar mai trebui să existe cote de gen, clasă sau religie. „Pentru mine e mai puțin important dacă în parlament sunt 100% femei sau 100% bărbați. Ce mi-aș dori în schimb este să fie 100% liberali”, subliniază deputata.
În schimb, Cristina Prună consideră că partidele ar da dovadă de strategie politică inteligentă dacă și-ar stabili cote de reprezentare de gen pentru poziții interne sau poziții în guvern. „Există spre exemplu, există companii private își fac astfel de politici, fără să existe o lege care să le oblige la o astfel de abordare”.
Și deputata social-democrată Ana Cătăuță spune nu se impune o lege, ci că problema este legata de atitudine pentru că „politica este un mediu încă destul de masculin”.
- „Femeile pot face tot ce își doresc, inclusiv politică. Și sunt și foarte eficiente. Însă, politica este un mediu încă destul de masculin. Pe de altă parte, motivul pentru care faci politică este acela de a-i reprezenta pe oameni și pentru a promova proiecte benefice pentru cetățeni” consideră Ana Cătăuță(PSD).
Deputatul AUR, Georgel Badiu, AUR spune că nu procentele vor rezolva problema pe termen lung, ci mentalitatea. Badiu atrage atenția că este o problema delicată să pui pe listă jumătate bărbați și jumătate femei pentru că este greu să găsești oameni capabili și competenți”.
- „Trebuie să încurajăm femeile să se implice. Prezența femeilor în politică este benefică s-a văzut asta de ani de zile, nu este o descoperire recentă. Baza și la mine în filială tot femeile o reprezintă. Sunt mai ambițioase, conștiincioase și mai paroliste”.
Reprezentantul PSD Daniel Florea este de părere că femeile au un rol foarte bine determinat în societate și și-ar dori o reprezentare mai mare a acestora. „Eu aș vrea ca proporția pe liste să fie jumătate la jumătate pentru că sunt foarte multe femei capabile care poate ar fi dezavantajate. Cred că promovarea lor în funcții de conducere indiferent unde candidează ar fi foarte bună”, conideră Florea.
De ce nu sunt mai multe femei promovate în politică?
Când vine vorba de absența femeilor din politică, deputații au păreri diferite. Reprezentantul UDMR Szabó Ödön invocă cercetările sociologice care spun că femeile nu au încredere în ele.
- Szabó Ödön, UDMR: „Avem o cultură diferită față tările unde prezența femeilor în politică este mai mare. Femeile își construiesc altfel cariera. Doamnele gândesc spre altă perspectivă, nu în aceeași măsură ca bărbații sunt interesate de politică. Dacă va uitați există o cercetare sociologică unde sunt inclusiv femei care spuneau că bărbații sunt conducători mai buni. Dacă și femeile aleg mai mult bărbați atunci trebuie să-și crească încrederea în ele. Societatea noastră așa gândește chiar dacă ne place sau nu și atunci trebuie să ajutăm să fie mai curajoase doamnele la noi”.
Liberalul Gabriel Marilen Pirtea este de părere că femeile nu se susțin una pe alta, nu sunt solidare între ele. „Cred că în general femeile nu manifestă solidaritate echivalentă cu cea a bărbaților. Dacă ar fi mai solidare și s-ar susține reciproc probabil ar avea mai mari șanse de a accede la diferite poziții de responsabilitate”.
În opinia deputatului AUR, femeile „au o reținere în a candida” pentru că prioritizează familia și au evitat să facă politică pentru că au considerat-o „nocivă, murdară și presărată cu tot felul de abuzuri”.
- Georgel Badiu, AUR: „În România, ani de zile s-a căutat să se inducă opiniei publice ideea că politica este o chestiune muradară, e apanajul unor infractori, unor mincinoși și femeile să va spun drept au stat cât mai departe de această zonă pe care au considerat-o nocivă, murdară preserată cu tot felul de abuzuri. După 1990 îmi aduc aminte că erau secvențe sau apăreau prin presă tot felul despre beții, petreceri pe mese”.
Deputata social-democrată Ana Cătăuță spune că politica este un mediu încă destul de masculin, iar femeile ar trebui să fie puțin mai curajoase, pentru că sunt puternice. „Motivul pentru care faci politică este acela de a-i reprezenta pe oameni și pentru a promova proiecte benefice pentru cetățeni”, subliniază Cătăuță.
Pot femeile să facă politică de la egal la egal cu bărbații în România ?
Deputatul Georgel Badiu este convinsă că femeile pot face politică la fel ca și bărbații pentru că ”avem același psihic și același creier, sunt mai ambițioase, conștiincioase și mai paroliste”.
Pentru o reprezentare mai bună a femeilor deputatul UDMR, Szabó Ödön spune că în România trebuie să creștem cultura politică, iar partidele trebuie să încurajeze rolul organizațiilor de pentru a putea face o selecție .
Cristina Prună spune că în România sunt multe femei valoroase și cu expertiză în diferite domenii, de la energie la sănătate doar că ele „trebuie convinse să vină și în politică, pentru a contribui la schimbarea în bine a societății românești în ansamblu”.
- Cristina Prună, USR: Să fii femeie în politică nu înseamnă să crezi că ești victimă, înseamnă să lupți pentru idei și principii, să faci tot ce ține de tine ca proiectele cu care ai candidat să devină realitate.
În opinia lui Daniel Florea, femeile „au un echilibru care de multe ori le lipsește bărbaților pentru că reușesc să pună în acord niște poziții antagonice.” „Cred că femeile au un rol pozitiv, foarte bine determinat în politică și în viața socială. Cred că au existat niște atitudini și prejudecăți care au fost depășite și nu vor mai fi probleme de acum înainte”, concluzionează Florea.
Care sunt femeile de succes din politică? Exemple și contra-exemple
Cristina Prună, USR: „Margaret Thatcher este un astfel de exemplu de succes în politică. O femeie care a reușit să facă politică la cel mai înalt nivel fără să fie adusă pe un scaun de nicio cotă. Mai este, evident, Maia Sandu. Și mai sunt nenumărate exemple”.
Georgel Badiu, AUR: „Cu bune și cu rele dacă este să luăm ceea ce se vehiculează în presă insistent o putem da exemplu pe Elena Udrea probabil este cea mai cunoscută și mediatizată, Raluca Turcan, Monica Anisie, Violeta Alexandru, Viorica Dăncilă. Din păcate locurile pe care le-au ocupat ele nu li s-au potrivit și unele au o mulțime de probleme. Aceste aspecte pot atârna negativ în încurajarea femeilor de a se implica în politică pentru că dacă femeile care ar vrea ar face un pas spre administrație publică sau politică. Acum se uită la televizor și vad cum doamna Udrea este dusă cu cătușele la mâini și se gândesc că asta înseamnă politica să riști, să ajungi la pușcărie să fi supus oprobiului public și este posibil ca femeile să aibă din acest punct de vedere o reținere”.
Ana Cătăuță, PSD: „M-aș feri să dau nume pentru că nu aș vrea să supăr multe alte colege care îți fac treaba, dar nu sunt atât de vizibile mediatic”.
Daniel Florea, PSD: „Pentru mine doamna Gabriela Firea este un exemplu de succes, Rodica Nassar care este un om minunat și foarte echilibrat. De la PNL îmi place profesionismul doamnei Cristinei Trăilă. Cred că Parlamentul beneficiază de un aport semnificativ din partea lor”.
Ce spune șeful CNCD
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba a declarat într-o dezbatere publică, la Senat, că nu vede probleme în sistemul legislativ, iar Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi are prevederi "foarte clare". Csaba le recomandă organizaţiilor neguvernamentale să se adreseze Justiţiei când constată că există "liste de partid" în care nu este respectat principiul egalităţii de gen.
- Asztalos Csaba:"Partidele politice au obligaţia de a asigura reprezentarea de gen. Nu am văzut niciodată o listă de partid contestată în instanţă pe acest subiect. Să testăm Justiţia şi să punem judecătorul să interpreteze dacă o listă este corect alcătuită din punctul de vedere al acestui principiu. Aceasta este o sugestie şi către organizaţiile neguvernamentale. (...) Nu am văzut lideri de partide, partide politice să adopte poziţii publice în discurs de ură şi sexism faţă de femei. Se bagatelizează. Accentul, din punctul meu de vedere, este pe interpretare, aplicare şi atitudine publică"( 17 mai, Agerpres)
3
10
