Președintele României, Klaus Iohannis, și-a construit de-a lungul timpului o reputație internațională de campion al democrației, însă aceasta începe să se piardă pe plan intern pe fondul criticilor legate de instalarea noului guvern despre care unii comentatori spun că este terenul fertil pentru corupție și nepotism, relatează Politico.eu într-o analiză despre ultimele evoluții de pe scena politică de la București și riscul ca acestea să ducă la creșterea în sondaje a formațiunii extremiste AUR.
Cu doar câteva luni în urmă, Iohannis primea prestigiosul premiu Charlemagne, în orașul german Aachen, distincție oferită pentru meritele excepționale și contribuția la unitatea europeană, distincție ce a fost acordată în trecut unor figuri istorice remarcabile: Winston Churchill, Vaclav Havel și Papa Ioan Paul al II lea.
La momentul decernării premiului, Iohannis, care va participa în aceste zile la Consiliul European de la Bruxelles, era lăudat pentru promovarea valorilor europene, angajamentul său față de statul de drept și viziunea asupra viitorului Europei.
Iohannis era descris atunci ca fiind de neclintit în privința parcursului pro-european și al angajamentului în lupta anticorupție și respectarea separației puterilor în stat.
Însă activiștii prodemocrație și anticorupție care vedeau cândva în președintele României un simbol al speranței s-au întors împotriva lui după numirea noului guvern format din PNL și PSD, notează Politico.
Analiștii și activiștii citați de Politico se tem că guvernarea PNL și PSD, formațiuni ce se prezintă ca fiind de centru-dreapta și centru-stânga, va duce la regrese considerabile în ceea ce privește lupta împotriva corupției, fenomen ce a dominat România de la prăbușirea comunismului.
Dezamăgirea profundă și efectele ei
Dezamăgirea profundă generată de instalarea noului guvern ar putea avea consecințe grave, avertizează analiștii. Mai exact, există riscul de a alimenta neîncrederea publicului în autoritatea politică, exact factorul decident care gestionează criza sanitară și care este responsabilă și de rata scăzută de vaccinarea antiCovid din România.
O consecință directă este astfel alimentarea mișcării de extremă dreapta care este coronasceptică și care a câștigat teren în ultimii ani. Evident, Politico face referire la AUR.
În plus, România ar putea pierde fonduri europene din cauza regreselor privind statul de drept.
Iohannis, propria victimă
Politico subliniează că Iohannis a fost factorul cheie în formarea noului guvern PNL-PSD, la finalul unei prelungite crize ce paralizase scena politică.
Decizia a generat furie printre suporterii președintelui, notează Politico amintind că Iohannis, fost primar al orașului Sibiu, a fost ales președinte în 2014 pe o platformă anticorupție. În 2019 avea să fie reales tot datorită faptului că a jucat rolul de apărător al independenței justiției și promotor al luptei anticorupție.
“Iohannis este autorul politic al situației în care a ajuns. Nu seamănă deloc cu politicanul care a fost în perioada primului său mandat prezidențial”, spune analistul politic Cristain Pârvulescu pentru Politico.
Publicația mai notează că reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și intelectuali s-au dezis de Iohannis, argumentând că noua coaliție de guvernare este ”cea mai rușinoasă trădare a votului din 1990 încoace”.
În mesajul transmis pe 1 decembrie, de Ziua Națională, Iohannis a admis că evenimentele din ultimele luni au accentuat un sentiment de neîncredere în clasa politică, fără însă a-și asuma vreo responsabilitate pentru acest fenomen.
Politico subliniază că Administrația Prezidențială nu a răspuns solicitărilor de a oferi un punct de vedere cu privire la acest articol.
În mesajul de Ziua Națională a României, Iohannis a mai spus că țara avea nevoie de un guvern cu o solidă majoritate parlamentară pentru a putea lua măsurile necesare combaterii pandemiei de Covid-19 și inflației.
România are una dintre cele mai mici rate de vaccinare antiCovid din Europa, undeva la 40% din populație cu două doze administrate.
Până acum PSD s-a opus unor măsuri de impunere a obligativității vaccinării, iar analiștii consideră că poziția social-democraților se explică în primul rând prin teama că ar putea pierde electorat în favoarea AUR.
Problema Justiției
Numirea Laurei Vicol în funcția de președinte al comisiei juridice din Parlament este un semnal prost pentru modul în care noua majoritate parlamentară abordează problema justiției. Înainte să devină parlamentar PSD, Vicol a apărat o serie de clienți implicați în dosare penale legate de crimă organizată și chiar persoane condamnate pentru răpire, trafic de ființe umane, evaziune fiscală și șantaj.
Din noua sa calitate, va trebui să lucreze la legile justiției în contextul în care România, ca și Bulgaria, este monitorizată în cadrul MCV, iar oficialii de la Bruxelles au cerut în repetate rânduri desființarea secției de investigare a magistraților.
Unii liberali și-au exprimat și ei nemulțumirea față de numirea acesteia, în timp ce fostul ministru USR Cristian Ghinea a spus că decizia este rușinoasă.
Pericolul AUR
Pe fondul dezamăgirilor recente, AUR ar putea câștiga tot mai mult teren, acumulând tot mai mult capital electoral în rândul antivaxxerilor și al celor care nu mai cred în actuala clasă politică.
Una dintre marotele vehiculate de AUR și de liderul George Simion constă în compararea actualei coaliții cu vechiul partid comunist. ”Cele două partide au demonstrat că nu se bazează pe nicio doctrină. Sunt unul și același lucru, în ciuda faptului că se prezintă ca fiind de stânga și de dreapta”.
Sociologul Barbu Mateescu spune că publicul din România își pierde încrederea în politicieni pentru că actuala coaliție nu se bazează pe niciun fel de valori politice.
”Cele două mari partide și Iohannis confirmă narațiunea AUR privind clasa politică decadentă”, conchide Barbu Mateescu.
6
53
