Iohannis a primit premiul „Carol cel Mare”: „Acest premiu are o semnificaţie aparte pentru România de astăzi şi pentru cetăţenii români”

de C.V.     HotNews.ro
Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 14:59 Actualitate | Esenţial


Klaus Iohannis decorat cu premiul „Carol cel Mare”
Foto: Presidency.ro
Adevărata putere a Uniunii Europene nu este dată de cercuri concentrice sau viteze diferite, ci de o abordare incluzivă, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, sâmbătă, după ce a primit, la Aachen, Premiul "Carol cel Mare" - Pentru unitatea Europei. Iohannis a primit premiul, printre altele, pentru "conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept".

„Aş dori să reînnoiesc pledoaria mea pentru unitate şi solidaritate europeană. Este adevărat că în prezent anumite decizii pot fi luate mai rapid în cercuri mai mici, dar adevărata putere a Uniunii, mai ales într-o lume din ce în ce mai interconectată, în care UE e din ce în ce mai expusă criticilor, nu este dată de cercuri concentrice sau de viteze diferite. Această forţă este dată de o abordare incluzivă, de capacitatea Uniunii Europene de a se îndrepta către democraţie şi prosperitate pentru toţi cetăţenii şi partenerii săi care-i împărtăşesc valorile, principiile şi obiectivele", a afirmat Iohannis.

El e de părere că pandemia de COVID-19 a arătat că o acţiune comună şi coordonată este „indispensabilă" chiar şi în domenii de competenţă naţională, cum ar fi sănătatea.

„Sectorul sănătăţii este indispensabil pentru consolidarea rezilienţei Uniunii Europene în faţa unor potenţiale crize viitoare. Din acest motiv, Uniunea Europeană a Sănătăţii trebuie să devină realitate cât mai curând posibil", a subliniat şeful statului, potrivit Agerpres.

El a punctat că, în plan extern, rezilienţa UE poate fi durabilă numai dacă poate fi asigurată şi în Balcanii de Vest, precum şi în vecinătatea estică şi sudică şi că, din acest motiv, Uniunea Europeană trebuie să implementeze investiţii strategice pe termen lung în aceste regiuni.

„Trebuie să fim activi la faţa locului, pe teren, atât UE în ansamblu, cât şi fiecare stat membru în parte şi trebuie, de asemenea, să oferim o gamă mai largă de cooperare, care să ia în considerare securitatea într-o măsură şi mai mare. Pentru ca acţiunea UE să conducă, de asemenea, la o mai mare rezilienţă, dar şi pentru a-şi apăra mai bine propriile principii şi obiective la nivel global, este necesar să reflectăm la modul în care ne putem pregăti pentru a obţine o mai bună anticipare", a declarat Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, pentru o pregătire în vederea tranziţiei către o economie verde şi digitală şi pentru a găsi răspunsuri la riscurile de securitate hibride şi asimetrice care vor utiliza pe scară largă noile tehnologii este nevoie de capacitatea de a modela viitorul.

„Din acest motiv, dezbaterea privind dezvoltarea UE va trebui să acorde mai multă atenţie guvernanţelor îndreptate spre viitor, pe termen mediu şi lung. În acest sens, conferinţa privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică de a asculta cetăţenii europeni pentru a înţelege aşteptările lor faţă de Uniunea Europeană, pentru a evalua mai bine provocările viitorului", a adăugat Iohannis.

De ce a primit Klaus Iohannis premiul „Carol cel Mare”


Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Comitetul director al Premiului "Carol cel Mare" a decis să-i acorde lui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020, pentru "conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept", pentru "eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene şi a statelor membre", precum şi pentru "promovarea echităţii, a protecţiei minorităţilor şi a diversităţii culturale şi pentru rolul său de creator de punţi de legătură între societăţile din vestul şi estul Europei", potrivit Agerpres.

Premiul internaţional "Carol cel Mare" al oraşului Aachen este conferit anual, începând cu anul 1950, personalităţilor publice sau organizaţiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea unităţii europene sau a cooperării între statele membre.

Pe lista laureaţilor se află părinţii fondatori ai Comunităţii Europene, arhitecţii Uniunii Europene moderne şi reprezentanţii mişcărilor democratice din Europa Centrală şi de Est.

Printre personalităţile marcante care au primit acest premiu se numără şi Winston Churchill, Henry Kissinger, Vaclav Havel, Jean-Claude Juncker, Angela Merkel, Donald Tusk, Herman Van Rompuy, Martin Schulz, Papa Francisc, Simone Veil, regele Juan Carlos al Spaniei şi Papa Ioan Paul al II-lea, care a primit în 2004 singurul Premiu Extraordinar "Carol cel Mare" acordat până în prezent.

Ultimii doi laureaţi au fost preşedintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, şi secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres.




  • Lăsăm mai jos integral alocuţiunea susţinută de președintele Klaus Iohannis în cadrul evenimentului:

”Este o onoare deosebită pentru mine să primesc astăzi Premiul Internaţional „Carol cel Mare” al oraşului Aachen pentru anul 2020.

Acest premiu, ca simbol al unificării Europei şi al procesului integrării europene, are o semnificaţie aparte pentru mine şi pentru cetăţenii României, care sunt astăzi şi cetăţeni ai Uniunii Europene.

Valorile şi principiile democraţiei şi ale unităţii europene reprezintă fundamentul Uniunii, liantul statelor membre. Sunt esenţa acestui continent, sursa bunăstării, a siguranţei şi a securităţii societăţilor noastre.

De aceea, acest premiu are o semnificaţie aparte pentru România de astăzi şi pentru cetăţenii români, care au luptat de-a lungul anilor pentru a se regăsi ca parte a proiectului european şi care cred cu convingere în valorile democratice reprezentative şi definitorii pentru Uniunea Europeană.

Distinsă audienţă,

Legat de personalitatea şi realizările lui Carol cel Mare, auzim cel mai des menţionate două aspecte importante, care trebuie, desigur, percepute în contextul istoric al realităţilor politice şi sociale ale Europei occidentale medievale de acum peste 1.200 de ani: unitatea europeană şi importanţa educaţiei pentru toţi. Înţelesul şi substanţa cu care investim astăzi aceste concepte sunt, desigur, cele ale Europei moderne, altele decât cele ale perioadei carolingiene.

Unificarea europeană urmărită în trecut prin forţa armelor - ca, de altfel, majoritatea încercărilor de unificare europeană care au precedat Planul Schuman - este astăzi un proiect de solidaritate, bazat pe voinţa noastră comună de a lucra împreună pentru pacea şi bunăstarea Uniunii Europene şi a cetăţenilor europeni.

Sistemele publice de educaţie de astăzi sunt, desigur, profund diferite de educaţia pentru toţi urmărită în epoca carolingiană. Însă regăsim adesea în istorie, în moştenirea intelectuală a Europei, exemple care au inspirat acţiunea modernă şi procesele de integrare europeană lansate în perioada postbelică.

Secole de violenţă şi distrugere au marcat dramatic istoria europeană înainte de a se ajunge la înţelepciunea că unitatea se realizează prin voinţa liberă de asociere în proiecte comune a celor care împărtăşesc aceleaşi valori.

Provocările de astăzi ne confirmă că avem nevoie de o Uniune mai puternică şi mai rezilientă.

Aş dori, de aceea, să insist asupra valorii acţiunii comune europene, a unităţii, a educaţiei şi democraţiei europene la acest moment.

Un moment în care Europa şi întreaga lume se confruntă cu alegeri importante, cu momente dificile, provocate de o deraiere bruscă din cotidian, în faţa unui duşman invizibil: un virus a cărui răspândire a generat actuala pandemie şi care a făcut necesare noi răspunsuri, soluţii sau instrumente comune la nivel european şi global.

În acest cadru special, cele zece angajamente evidenţiate în Declaraţia de la Sibiu din 9 mai 2019 rămân fundamentale, deoarece Uniunea are acum nevoie mai mult ca oricând de unitate, solidaritate, coeziune şi o abordare pragmatică, orientată spre acţiune şi rezultate concrete.

Astăzi, trăim într-o Europă unită în jurul aspiraţiilor comune pentru democraţie, stat de drept, drepturile omului şi economie de piaţă.

Faptul că cea mai mare realizare a Uniunii Europene este asigurarea păcii şi prosperităţii unei părţi semnificative a continentului european ne îndreptăţeşte să fim mândri şi să investim pe mai departe în promovarea modelului nostru, pe baza acestor valori şi principii comune.

De-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeană a fost de multe ori încercată. Am traversat împreună crize de diverse tipuri. De fiecare dată însă, statele membre au găsit resursele şi capacitatea de a transforma încercările în oportunităţi, de a depăşi dificultăţile şi de a întări Uniunea noastră. Această capacitate de transformare şi adaptare face ca Uniunea să rămână o construcţie solidă şi durabilă.

Au fost şi momente, precum în timpul pandemiei pe care încă o traversăm, când am fi putut, ca Uniune, să acţionăm mai bine şi să oferim un răspuns mai prompt la aşteptările cetăţenilor europeni.

În viziunea României, ne putem ridica la înălţimea aşteptărilor cetăţenilor noştri doar împreună, mai uniţi, mai coezivi şi nu prin replieri sau prin cercuri restrânse de integrare europeană. În pofida tuturor dificultăţilor de la începutul acestei perioade, statele membre UE au identificat soluţii şi - cel mai important - au fost solidare.

Forţa Uniunii ne-a ajutat să depăşim cele mai dificile momente. Consider că deciziile care au fost luate la nivel european în 2020, pornind de la cele care s-au dovedit indispensabile gestionării crizei, dar mai ales agrearea Planului de relansare a Europei, sunt o reflectare concretă a interpretării date cândva Europei unite de către cancelarul federal Konrad Adenauer: „Unitatea Europeană a fost visul câtorva. A devenit speranţa multora. Astăzi este o necesitate pentru toţi”.

Provocările acestei pandemii au evidenţiat o serie de vulnerabilităţi de ordin sanitar, social şi economic.

Acestea sunt o dovadă clară a necesitaţii consolidării rezilienţei strategice a Uniunii, atât în plan intern, cât şi în vecinătatea sa imediată.

În interiorul Uniunii, Piaţa Unică europeană constituie liantul dintre statele membre, chintesenţa proiectului european şi cel mai palpabil beneficiu pentru cetăţenii europeni.

Avem datoria de a ne asigura că, prin toate acţiunile noastre - individuale sau comune, asigurăm prezervarea acestui „bun comun” care este Piaţa Unică şi cele patru libertăţi fundamentale ale acesteia, a căror importanţă a fost pe deplin reliefată de criza sanitară.

Pentru a ne atinge acest obiectiv al consolidării Pieţei Unice, avem nevoie de un spaţiu de liberă circulaţie deplin funcţional şi eficient. În acelaşi timp, pentru ca Spaţiul Schengen să devină deplin funcţional şi eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta.

România este unul dintre statele membre care acţionează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene.

În acelaşi timp, pandemia de COVID-19 ne-a oferit o lecţie importantă legată de faptul că acţiunea concertată este esenţială inclusiv în sfera politicilor de competenţă naţională - cum este cea din domeniul sănătăţii.

Acesta este un domeniu esenţial pentru consolidarea rezilienţei Uniunii în faţa unor potenţiale crize viitoare şi, de aceea, Uniunea Sănătăţii trebuie să devină realitate rapid.

În plan extern, rezilienţa Uniunii noastre poate fi durabilă doar dacă o asigurăm şi în Balcanii de Vest, în vecinătatea estică şi în cea sudică. De aceea, Uniunea trebuie să îşi asume o investiţie strategică şi de lungă durată în aceste spaţii.

Trebuie să fim prezenţi în teren, activi, ca Uniune şi state membre, şi trebuie să acoperim un palier de cooperare mai cuprinzător, care să înglobeze şi o puternică dimensiune de securitate.

Pentru ca răspunsurile Uniunii să conducă la mai multă rezilienţă, dar şi să crească capacitatea sa de a-şi proiecta principiile şi obiectivele la nivel global, este necesar să reflectăm la modul în care putem să ne pregătim printr-o mai bună anticipare.

Pentru a fi pregătiţi pentru tranziţii accelerate către economia verde şi digitală sau pentru a găsi răspunsuri la riscuri de securitate hibride şi asimetrice care vor utiliza la scară largă noi tehnologii, trebuie să avem capacitatea de a proiecta modele ale viitorului. De aceea, discuţia despre evoluţia Uniunii pe termen mediu şi lung va trebui să se aplece cu mai mare atenţie asupra capacităţii de guvernare anticipativă. Tot din unghiul perspectivei, Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă o oportunitate unică pentru a asculta cetăţenii europeni, pentru a înţelege care sunt aşteptările acestora de la Uniunea Europeană, pentru a evalua provocările viitoare.

Aş dori să reînnoiesc pledoaria în favoarea beneficiului solidarităţii şi unităţii europene. Este adevărat poate că anumite decizii pot fi luate mai repede într-un grup mic. Însă forţa reală a Uniunii, mai ales într-o lume mai interconectată, dar şi mai contestată, nu este dată de cercuri concentrice sau viteze diferite.

Această forţă este dată de abordarea inclusivă, de capacitatea Uniunii de a se mişca în aceeaşi direcţie - a democraţiei şi prosperităţii comune şi de a asocia parteneri care împărtăşesc valorile, principiile şi obiectivele noastre.

În cadrul parteneriatelor, relaţia Uniunea Europeană - Statele Unite ale Americii rămâne în mod cert piesa de rezistenţă şi dimensiunea pe care Europa trebuie să continue să investească cel mai mult.

Europa are nevoie de continuarea angajamentului american pentru a-şi asigura securitatea, stabilitatea şi prosperitatea comună, aşa cum Statele Unite ale Americii au nevoie de o Europă puternică, capabilă să gestioneze crize în vecinătatea sa.

„Europa şi America nu pot să îşi ignore problemele şi au nevoie una de alta pentru a le soluţiona”, scria Jean Monnet în Memoriile sale. „Separat, ele nu pot contribui eficient la pacea globală”.

Acest crez al unuia dintre arhitecţii Uniunii este valabil şi astăzi, la mai bine de jumătate de secol, nu pentru că problemele şi contextul nu au evoluat, ci pentru că Statele Unite şi Uniunea Europeană rămân incontestabil pilonii de bază ai democraţiei globale.

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a încheia, doresc să insist asupra educaţiei, chiar dacă acest domeniu rămâne unul în care Uniunea nu are decât competenţe de sprijin în raport cu competenţele naţionale.

Fac acest lucru prin prisma rolului educaţiei în consolidarea democraţiei şi civismului.

Nu este posibilă manifestarea unei veritabile democraţii fără capacitarea cetăţeanului, a noilor generaţii de cetăţeni europeni, de a participa în sfera publică, de a-şi face auzită vocea. Această capacitare trebuie formată prin educaţie europeană, astfel încât să conferim oportunităţi pentru toţi de a-şi dezvolta gândirea critică, de a-şi dezvolta rezistenţa la manipulare, dezinformare sau propagandă.

Consider că există spaţiu pentru reflecţie asupra modului în care instrumente precum Erasmus+ pot fi şi mai eficient utilizate pentru a răspunde nevoii de educaţie în scopul dezvoltării gândirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informaţionale, dar şi pentru consolidarea participării în procesele democratice.

Chiar dacă tinerii trebuie să rămână grupul prioritar al acestui demers, ar fi extrem de util dacă aceste eforturi legate de democraţie şi civism ar deveni parte a planurilor de educaţie pe tot parcursul vieţii.

Doamnelor şi domnilor,

După cum spuneam, pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea în rândul familiei cu care împărtăşim aceleaşi valori şi principii.

Libertatea de exprimare şi valorile democratice sunt preţuite de români tocmai pentru că au trăit decenii la rând într-o societate în care libertatea de exprimare nu a fost posibilă. Pentru noi, proiectul european este un proiect politic, economic şi social care a potenţat modernizarea României.

La rândul nostru, aducem astăzi o contribuţie importantă construcţiei europene. Susţinerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, implicarea în procesul decizional comunitar reprezintă o dimensiune intrinsecă a profilului pro-european profund al României. Spiritul Declaraţiei de la Sibiu din 9 mai 2019, spiritul de la Sibiu - demonstrează pe deplin acest profil.

Acest premiu îmi reaminteşte de valoarea Uniunii Europene pentru statele membre, pentru cetăţeni şi pentru istoria acestui continent. Avem datoria de a consolida acest proiect, care rămâne singura opţiune viabilă pentru o Europă democratică, prosperă şi stabilă.

Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susţine în continuare proiectul de pace şi dezvoltare care este Uniunea Europeană”.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3201 vizualizari

  • -4 (28 voturi)    
    Bravo Klaus! (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 15:16)

    panduru [utilizator]

    Ma bucur ca actiunile Presedintelul Romaniei au fost rasplatite cu acest premiu.
    • +4 (24 voturi)    
      Ce a facut pentru independenta justitiei ? (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 16:55)

      Cozmin II [utilizator] i-a raspuns lui panduru

      Concret, ce a facut pentru independenta sistemului judiciar ?
      – A revocat-o pe exceptionala Sefa a DNA, Kovesi.
      – A numit-o pe Hosu, omul mafiei psd, la DIICOT
      – L-a acceptat pe omul mafiei psd si pnl, Predoiu, la Ministerul Justitiei
      – A fost de acord cu revocarea lui Stelian Ion de la Ministerul Justitiei
      – Nu a facut nimic pentru repararea legilor justitiei, masacrate pe vremea lui Dragnea
      – Nu a facut nimic pentru desfiintarea Sectiei Speciale
      In concluzie, nu a facut absolut nimic pentru independenta sistemului judiciar. Dimpotriva, a lasat ca toate mizeriile facute pe timpul lui Dragnea sa ramana in vigoare.
      Acest premiu este o sfidare pentru cetăţenii români
    • -3 (9 voturi)    
      Intrebare (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 17:21)

      Tyrion.lann [utilizator] i-a raspuns lui panduru

      Ati scapat un /s pe undeva oare? XD
  • -4 (22 voturi)    
    Propunere Adresata Tuturor Comentatorilor (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 15:17)

    un domn [utilizator]

    Incepand de azi, sa nu mai scriem nici un comentariu la TOATE articolele cu / despre Klaus Weener Johanis.

    Consilierii de la Cotroceni vor avea penalizari deoarece nu au ce raporta la Johanis

    Vorbesc serios, incepand de azi, pana pleaca Johanis la Sibiu, eu, nu voi comenta la nici un articol cu / despre Johanis publicat pe Hotnews.

    #placutzasuedezaJohanis.
    • +1 (9 voturi)    
      Totusi nu putem sa (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 19:16)

      DomnuTrandafir [utilizator] i-a raspuns lui un domn

      Scriem despre:
      - esecul vaccinarii?
      - legile nereparate ale justitiei?
      - despre dublarea datoriei publice?
      - despre defrisarea padurilor?
      - despre bugetarii a caror numar s-a dublat in acest an?
      - despre marirea cu 0% a pensiilor?
      - despre inflatia de 20% an /an?
      - despre scaderea nivelului de trai a romanilor?
      - despre demagogia romanilor care conduc statul si poporul spre saracie si regres?

      Chiar asa?
      Dar daca scriem si Hotnews ne cenzureaza?
  • +3 (21 voturi)    
    Rusine! (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 15:25)

    Tulai doamne [utilizator]

    .. cand a fost nominalizat, inca era Johannis pe valuri. Astazi este politicianul care a declansat o criza politica in Romania. Cei din Aachen cunosc acest lucru, dar in istoria acestui premiu, nu se cunoaste un caz in care s-a retras premiul Karl candidatului propus. Nu cunosc lista celor prezenti, dar multi nu erau interesati sa dea mana, sa-l felicita pe Johannis.
  • +2 (12 voturi)    
    Da, Da (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 15:48)

    mircea112 [utilizator]

    Si asa o barba lunga avea....
  • +4 (24 voturi)    
    De ce o fi fost premiat ? (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 16:25)

    Ibit [utilizator]

    Relatii cu presedintii tarilor din jurul Romaniei : Zero !
    Lucruri bune facute in Romania : Zero !
    Daca a facut ceva bine pentru altii , sa se duca la ei !
  • -2 (22 voturi)    
    Ghinion! (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 16:40)

    Cataleya [utilizator]

    Inainte sa decida decorarea lui Johannis, nemtii au uitat sa ceara voie de la anumiti jurnalisti si postaci. :)))))
  • -4 (16 voturi)    
    da, are (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 17:02)

    revo [utilizator]

    e o flegma pe obrazul unui popor mintit, vandut, saracit, secatuit de hiene straine, flamande.
  • -4 (16 voturi)    
    Ar fi fost o treaba (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 17:07)

    VOX. [utilizator]

    Daca ar fi servit interesele romanilor, cum le-a servit pe ale altora. Dar asta este. Am avut...ghinion!
  • +2 (10 voturi)    
    Prostul solemn (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 18:10)

    Idiotul_fUtil [utilizator]

    Exista o seriozitate si un soi de solemnitate a prostiei de care vorbea Andrei Plesu in Tratatul despre Prostie.
  • 0 (12 voturi)    
    inainte de a arunca cu laturi (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 20:17)

    tild [utilizator]

    in Iohanis cei care o fac ar trebui sa se gandeasca la cateva lucruri -
    1.- Limitele constitutionale pe care le are presedintele in general in exercitarea autoritatii sale si
    2.-daca lui Ponta sau Dancila, contracanditatii sai la alegeri, li s-ar fi acordat vreodata acest premiu si cum le-ar fi stat sa fie la aceiasi tribuna la care a fost Churchil, Papa Ioan Paul II, Havel si altii.
    Sigur ca si Iohanis face si greseli dar ca sa ii vezi doar greselile inseamna sa fii rauvoitor. In plus, politica se face pe termen lung, iar multe din ce ne par acum gresite pot ca in viitor sa arate de fapt ca niste pasi necesari in evolutie.
    Iar cei care tipa ca ne vinde strainilor, sa se gandeasca mai intai la vanzarile facute pe vremea lui Iliescu, Nastase si Tariceanu.
  • 0 (4 voturi)    
    Klaus cel Mare (Sâmbătă, 2 octombrie 2021, 23:50)

    Victor Micea [utilizator]

    Klaus are defectele lui - e lenes, arogant, demagog si autoritar - dar are o traiectorie misto ! o spun chiar specialistii in traiectorii de la Aachen. E vremea pentru o noua vacanta.
  • +1 (5 voturi)    
    o medalie si o hartie (Duminică, 3 octombrie 2021, 0:11)

    Scarface1000 [utilizator]

    cu care ne putem sterge pe fund ca tara!

    Nu suntem in Schengen, in USA, Canada, Australia doar noi si Bulgarii mai mergem cu viza, spitalele ard, infrastructura ioc, autostrazi ioc, totul e in haos iar conducatorul "statului esuat" e Iohanis cu guwernul lui...
  • -1 (3 voturi)    
    SCIRBA! (Duminică, 3 octombrie 2021, 9:04)

    mike123 [utilizator]

    Si dezgust!


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by