Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor Justiţiei, a declarat miercuri că preşedintele României ”doreşte ca magistraţii să fie în continuare colaboratori ai serviciilor secrete”, sesizând CCR și Comisia de la Veneția, și că în trei ani de mandat ”toată opera politică a preşedintelui României se restrânge la cuvântul 'penal'”, folosind aceeași ”retorică contestatară fără informație”.

HotNews.roFoto: Hotnews

"Legile Justiţiei au ajuns la promulgare după parcurgerea tuturor etapelor procesului legislativ şi democratic şi fac parte, chiar dacă preşedintele refuză să accepte acest lucru, dintr-o necesară reformă a Justiţiei realizată legal de Parlamentul României. Din păcate, preşedintele României doreşte să blocheze activitatea Parlamentului şi a CCR. Este vorba despre decizii ale CCR care rămân neaplicate şi de legi ale Parlamentului care vor rămâne, din păcate, neadoptate. Preşedintele contestă procesul parlamentar şi demersul coaliţiei de guvernare privind reforma Justiţiei. Preşedintele nu este interesat, din păcate, să se comporte ca un mediator, ci de menţinerea acestei situaţii care, din păcate, de asemenea, a condus de-a lungul timpului la mai multe abuzuri demonstrate din plin şi în spaţiul public", a arătat Cazanciuc, într-o declaraţie de presă făcută la Parlament, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, "preşedintele nu a indicat niciun articol, paragraf, nimic din conţinutul celor trei legi care să încalce într-un fel sau altul principiile, rigorile statului de drept".

"Dimpotrivă, preşedintele foloseşte aceeaşi retorică contestatară fără informaţie, pe care o auzim şi o vedem permanent la cei care încă îl mai susţin. Respingând acest pachet de legi ale Justiţiei, preşedintele doreşte ca magistraţii să fie în continuare colaboratori ai serviciilor secrete, vrea ca procurorii să poată exercita în continuare presiuni asupra judecătorilor şi vrea în continuare ca acelaşi om să numească şi procurorii şi preşedintele Înaltei Curţi, adică să aibă control politic asupra numirii magistraţilor. (...) Preşedintele critică pe de o parte că nu ar fi fost făcut un apel la Comisia de la Veneţia, dar ignoră, din păcate, ceea ce Comisia de la Veneţia a spus deja", a adăugat fostul ministru al Justiţiei.

Cazanciuc consideră că preşedintele Klaus Iohannis "adoptă o critică a pachetului de legi fără niciun fel de informaţie, fără niciun fel de argumente, pe o logică contradictorie, ceea ce face din declaraţia şefului statului de miercuri una pur politică, dovedind după trei ani de mandat o necunoaştere a literei şi spiritului Constituţiei''.

"După trei ani de mandat, în care preşedintele nu a mediat nimic, în care nu a unificat societatea, în care nu a prezentat niciun proiect demn să poarte denumirea naţional, preşedintele României a rămas la primul pas făcut în campania electorală, din păcate, şi acela cu stângul. Toată opera politică a preşedintelui României se restrânge la cuvântul 'penal'. Când nu are nimic de spus, preşedintele aduce pe tapet acelaşi discurs aproape obsesiv, cuvintele 'penal', 'anticorupţie' şi legile Justiţiei fiind singurul proiect politic în anul Centenar al preşedintelui României. E limpede că această respingere iraţională a efortului Parlamentului României de a reforma Justiţia nu are legătură cu Justiţia, ci cu campania electorală pentru al doilea mandat pe care însă, din lipsă de idei politice, preşedintele României pare că a început-o mai devreme. Preşedintele vorbeşte de un pachet de legi, deşi la promulgare au fost trimise doar două, a treia nu a fost încă motivată. Sunt foarte multe confuzii tehnice referitoare la acest aspect al parcursului constituţional, sunt foarte multe neadevăruri - spune, între altele, preşedintele că ministrul ar avea puteri sporite în raport cu CSM. Nimic mai fals, din contră, ministrul nu mai are aceleaşi prerogative ca înainte. Spre exemplu nu mai este titularul acţiunii disciplinare. Din păcate, preşedintele pare să se comporte doar ca un actor în campanie electorală, foarte puţin preocupat de mersul cu adevărat al Justiţiei", a explicat senatorul PSD.

Potrivit acestuia, faptul că au existat decizii la CCR care au declarat neconstituţionale anumite aspecte, mai degrabă tehnice, arată că mecansimul democratic funcţionează în România.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că a decis să trimită la Curtea Constituţională pachetul legilor Justiţiei, dar şi la Comisia de la Veneţia.

"În forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor Justiţiei nu corespunde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o Justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă. Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea, fac un apel către Curtea Constituţională de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale în materie de democraţie, preeminenţă a dreptului şi a protecţiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă", a spus Iohannis.