Una din temele recurente vehiculate mai ales în ultima lună - întâi în mass-media și apoi în Parlament - este iminenta revocare din funcție a șefilor din TVR, SRR și a Avocatului Poporului, în încercarea de a așeza în funcții cheie oameni validați de actuala majoritate.
Este un episod pe care îl trăim în mod recurent. Doar numele personajelor se schimbă o dată cu trecerea timpului (2014): acronimul partidului care propune (2010), a celui acuzat de “politizarea instituției”(2015) și numele șefului demis/propus. Uneori, când legea instituției e cea care împiedică schimbarea se modifică și ea, eventual și numele instituției, că asta nu ne împiedică pentru a fi atins “scopul politic”. (2002-2006-2008).
“Nu, nu! strigă Regina. Întâi condamnarea şi apoi verdictul!”
Lewis Caroll, Alice în țara minunilor
Nu mai discutăm despre care este exact temeiul legal (și dacă există!) pentru schimbarea șefului, nu așteptăm (măcar) raportul, nu discutăm despre performanțele instituției publice în sine (sau lipsa lor!), criteriile pentru un candidat independent, procese neutre de evaluare, necesitatea independenței pe termen lung și cum ajungem la acest lucru.
Nu. Vorbim doar despre noul șef peste feudă. Evident, numele noului șef se știe înainte să plece cel vechi. Din nou, majoritatea politică urmează pas cu pas mișcările precedentei.
Astfel avem certitudinea că cel mai târziu în 2025 va fi invers. Și în 2030 din nou, în altă direcție. Cu alt șef, alt acronim de instituție și alt acronim de partid sau coaliție.
