Ancheta prin care un procuror DNA a cerut declasificarea unor informatii referitoare la modul cum sunt cheltuiti banii din fondurile operative ale serviciului secret din Ministerul de Interne (DIPI) a provocat prima ruptura pe fata intre institutia condusa de Laura Codruta Kovesi si serviciile secrete. Cu SIE se afla deja in conflict, dar precedentul creat de investigarea modului cum sunt cheltuiti banii pentru operatiuni de catre un serviciu secret, existand suspiciuni ca sunt utilizati discretionar in beneficiul unor sefi, a generat asa cum am anticipat inca de vinerea trecuta un val de nemultumire in tot sistemul. De unde stim asta?
In primul rand, Serviciului Roman de Informatii a comis un gest fara precedent. S-a delimitat de o alta investigatie realizata de DNA in asa-numita "afacere Blair", cu Victor Ponta si Sebastian Ghita in rolul de suspecti. Dupa valul de critici formulate in presa impotriva unor formulari neinspirate din comunicatul DNA si pe fondul acuzatiilor ca dosarul Ponta se anunta cam subtirel, SRI si-a facut cunoscut in mod neuzual punctul de vedere pe blogul lui Catalin Tolontan.
- "Dosarul Ponta – Ghită – Blair e sută la sută productia DNA. SRI nu are nicio contributie”, sustin pentru Gazetă surse din Serviciul Român de Informatii, care au dorit ca această explicatie să ajungă la public. Nicio probă din acest caz nu a fost culeasă de către SRI pentru că dosarul a fost făcut după decizia Curtii Constitutionale, care a lăsat Serviciului exclusiv cazurile de sigurantă natională, au precizat aceleasi surse. (sursa: tolo.ro)
Este prima data de la decizia Curtii Constitutionale, care a scos total serviciile de informatii din anchetele procurorilor anticoruptie, cand SRI se delimiteaza in mod explicit de o ancheta a DNA. Pana la decizia Curtii, SRI tinea sa apara in comunicatele procurorilor pentru a-i fi recunoscut public aportul la unele anchete. In treacat fie spus, decizia Curtii a marcat prima ruptura institutionala generata de noile reguli. Din martie, DNA a obtinut mai multa autonomie de miscare in sensul ca nu mai depinde de tehnica serviciilor, ci efectueaza filaje si interceptari prin forte proprii. Mult mai putine, desigur.
Or, mesajul SRI poate fi citit si asa: fara noi, procurorii fac dosare subtiri, uitati ce iese cand lucreaza de capul lor. Mesajul s-a propagat intre timp prin mai multe guri. Kovesi s-a trezit torpilata din toate partile. Explicatia este pe de-o parte propria stangacie de comunicare, dar nu e doar atat. Si-a ridicat in cap ultimul dusman de care avea nevoie.
Perspectiva ca DNA sa inceapa verificari si in alte servicii s-a lasat cu un set de explicatii semi-oficiale transmise tot pe fata unui alt jurnalist, de aceasta data Ion Cristoiu, altfel un critic vehement al fostului binom. Azi, Kovesi si Coldea, cele doua nume din binom, par sa lupte in transee diferite.
Cristoiu publica setul de explicatii institutionale, care reflecta fara echivoc pozitia serviciilor in dosarul anchetarii "fondurilor operative". Mesajul cheie este ca fostul ministru de interne, Petre Toba, nu putea raspunde solicitarii DNA, pe motiv ca daca ar fi declasificat informatii secretizate prin hotarari CSAT ar fi incalcat legea. Altfel spus, nimeni nu-si poate baga nasul cand vrea in fondurile operative. La o adica, ce surpriza, aflam ca insasi Kovesi si Iohannis ar fi beneficiat de ele primind diverse cadouri cumparate din acesti bani sau participand la chermeze oficiale finantate tot din fonduri operative.
Este un mod, totusi, cam infantil, de a incerca intimidarea procurorilor. Acestia nu vor solicita niciodata declasificarea fondurilor operative in mod arbitrar, nu-i vad anchetand eventuale cheltuieli de protocol absolut justificate sau facute cu ocazia unor aniversari institutionale.
Daca vor extinde anchetele in alte fonduri operative o pot solicita in mod legitim doar in cazuri unde exista indicii temeinice ca s-ar fi comis abuzuri sau denunturi din sistem. De pilda, cine ar putea verifica sustinerile unui fost ofiter SRI, anchetat in dosarul DIPI, care ar fi afirmat inclusiv in instanta ca “asa se întâmplă si la celelalte servicii de informatii cu fondurile operative”, dezvaluri publicate de Romania Libera.
Aici trebuie precizat ca la DIPI nu exista un cadru legal care sa stabileasca mecanismele de verificare ale acestor fonduri, ceea ce a incurajat arbitrariul total, in timp ce restul serviciilor dispun de proceduri interne reglementate prin hotarari CSAT. La sfarsitul verificarilor tot nu raman foarte multe in memoria institutionala a serviciilor referitor la modul cum sunt cheltuite fondurile operative deoarece documentele se distrug dupa fiecare dare de seama interna.
Veti spune, bun, dar asa functioneaza lumea lor, deplina conspirativitate fiind chiar esenta unui serviciu secret. Cine a mai pomenit transparenta in modul cum se obtine informatia vitala pentru stat? Ce serviciu secret explica unui procuror de ce a cumparat un telefon mobil cu un anumit tip de camera sau orice alt bun necesar pentru a camufla tehnica de interceptare sau pentru a cumpara bunavointa unei surse? Cum sa justifici ceea ce nu poate si nu trebuie sa ajunga la urechile publicului?
Din cate inteleg, in viziunea procurorilor, doar judecatorul poate decide ce si cat se declasifica, in timp ce viziunea serviciilor secrete, asa cum apare ea din materialele livrate in presa, spune ca exista un cadru legal care face imposibila desecretizarea informatiilor referitoare la fondurile operative la simpla cerere a unui procuror.
In mod cert, aceasta prima coliziune frontala intre institutiile de forta - DNA pe de-o parte, serviciile secrete pe de alta - este un fapt fara precedent in mandatul Laurei Codruta Kovesi. Dificil de stabilit in acest moment cine are dreptate. Putem sa admitem insa ca, dupa ani de zile in care controlul civil al serviciilor a fost pur formal, iar acestea au primit in mod exponential mai multi bani si mai multa putere, este perfect legitim un semn de intrebare asupra modului in care se cheltuiesc banii din fondurile operative. De pilda, despre SIE circula legenda ca ofiterii de acolo au privatizat complet serviciul si lucreaza in beneficiu personal. Cine poate stabili daca sunt povesti sau legenda contine un dram de adevar?
Mai notez faptul ca, daca DNA insista sa ancheteze aceste fonduri, se va trezi in razboi cu toata lumea, pe mai vreo trei fronturi deodata. Nu-mi dau seama daca va putea castiga un razboi atat de mare si nu realizez prea bine in acest moment de sustinerea cui se bucura atat de mult, incat sa mearga atat de departe. Mai exista, desigur, si varianta de a asista la rafuieli inter-institutionale generate de orgolii, idiosincrazii si excese personale.
Nu prea cred ca un conflict de asemenea proportii se poate reduce la atat de putin, dar daca este asa atunci trebuie sa intervina rapid unui arbitru. Acesta nu poate fi, in aceasta situatie, decat presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, obligat de Constitutie sa vegheze la buna functionare a institutiilor si sa medieze crizele institutionale. Ma tem insa ca presedintele Iohannis, la fel ca in cazul tensiunilor aparute in relatia cu MRU de la SIE, va astepta stingerea conflictului de la sine, chiar daca momentul se anunta periculos si grav atat pentru statul roman, cat si pentru viitorul luptei anticoruptie in aceasta tara.
19
6
