Președinția Franceză a Consiliului Uniunii Europene, care a demarat la 1 ianuarie 2022 pentru 6 luni, va depune „toate eforturile pentru a contribui la extinderea spațiului Schengen primind alături” și România, dar nu există „un plan anume pentru extinderea” zonei europene de liberă circulație, a declarat, marți, ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer.
„Dosarul Schengen este foarte complex. (...) Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spațiul Schengen. (...) Acum facem legătura dintre pachetul de măsuri pentru Schengen și pentru azil și migrație în scopul de a consolida spațiul Schengen. Afirm acest lucru pentru colegii ambasadori prezenți în sală. Vreau să semnalez că țin seama de opinia tuturor membrilor Uniunii Europene. Suntem cu toții părtași la decizii care presupun consens. Suntem un intermediar pentru a ajunge la consens. Ne așteaptă o perioadă cu alegeri prezidențiale între aprilie și iulie și alegerile legislative în Franța. În aceste șase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea spațiului Schengen primind alături de noi și România”, a afirmat Auer, într-o conferință de presă.
În schimb, ea a precizat că Președinția Franceză a Consiliului UE „nu are un plan anume pentru extinderea Spațiului Schengen”.
„Din punct de vedere istoric, două state (România și Bulgaria - n.r.) și-au depus candidatura pentru aderarea la Spațiul Schengen. Screening-ul s-a încheiat pentru România și Bulgaria, elementele tehnice au fost validate. Și mai avem o a treia țară (Croația -n.r.) ale cărei condiții tehnice au fost aprobate. Așadar trei țări sunt în așteptare pentru a fi primite în Spațiul Schengen. Președinția franceză nu are un plan anume pentru extinderea Spațiului Schengen, nu există un calendar precis al Consiliului UE pentru că în dosarul Schengen avem pe de-o parte o consolidare a Codului vamal. Cele două exerciții din punctul de vedere al Președinției, extinderea și consolidarea, trebuie să aibă loc simultan pentru a avea per ansamblu un spațiu Schengen care să funcționeze armonios. Și așa cum a afirmat și domnul președinte al Republicii Franceze, avem obiectivul de a face un spațiu în care statele membre ale Spațiului Schengen să se întrajutoreze. Avem această problemă a frontierelor interne, pe care trebuie să o soluționăm pentru a consolida și frontierele externe. Nu avem ce altceva să facem. Voință politică există, avem nevoie de planificare” - a mai afirmat ambasadoarea Franței.
Reamintim că, încă din anul 2012, Comisia Europeană a constatat oficial că România îndeplinește condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen, dar pentru a fi primită în zona de liberă circulație este nevoie ca statele membre, în cadrul Consiliului UE, să aprobe în unanimitate primirea țării noastre. De-a lungul timpului, Franța s-a numărat, alături de Olanda, Germania, Finlanda, printre țările care s-au opus aderării României și Bulgariei la zona Schengen. Neexistând un consens politic în Consiliu, intrarea noastră în Schengen nu a mai fost introdusă pe ordinea de zi ( a Consiliului COREPER), pentru a nu fi respinsă. Astfel, de 15 ani, România este membră a UE, dar așteaptă la poarta Schengen. Separat, România se află de 15 ani și sub Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pe Justiție, din partea Comisiei Europene, fapt care a fost invocat de statele membre pentru a se opune aderării noastre la Schengen.
La rândul său, Parlamentul European a solicitat Consiliului UE admiterea României și Bulgariei în zona Schengen, printr-un raport nelegislativ, fără o putere de decizie în această chestiune.
