Fostul ministru român al Mediului Cristiana Pașca Palmer, actualmente secretar executiv al Convenției ONU pe Biodiversitate, atrage atenția că oamenii ar putea deveni prima specie care să-și documenteze propria extincție, dacă guvernele lumii nu stabilesc o serie de ținte privind protejarea insectelor, păsărilor, plantelor și mamiferelor care sunt vitale pentru producția globală de hrană, apă curată și captarea carbonului, scrieThe Guardian.
”Pierderea biodiversității este un criminal tăcut”, a spus Palmer pentru The Guardian, adăugând că acest proces ”este diferit de schimbările climatice, unde oamenii simt impactul în viața de zi cu zi. Cu biodiversitatea nu este clar, dar în momentul în care vei simți ce se întâmplă, va fi prea târziu”.
Declarațiile lui Palmer au fost făcute înainte de Convenția pe Diversitate Biologică din 17-29 noiembrie din Egipt, în care țările semnatare lucrează la un plan pentru protejarea biodiversității dincolo de 2020.
Conservaționiștii sunt disperați pentru un acord de biodiversitate care va avea aceeași greutate ca Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Acum opt ani, sub țintele Aichi pentru Biodiversitate, națiunile au promis că vor înjumătăți pierderea habitatelor naturale, că vor asigura pescuitul sustenabil în toate apele, că ”cel puţin 17 procente din zonele terestre şi cu ape interioare şi 10 procente din zonele costiere şi marine, în special zonele deosebit de importante pentru biodiversitate, sunt conservate prin sisteme efectiv şi echitabil administrate”. De asemenea, țările au promis ca până în anul 2020 extincţia speciilor ameninţate cunoscute să fie prevenită şi situaţia conservării lor, în special a acelora cu cel mai mare declin, să fie îmbunătățită.
Dar multe țări au rămas în urmă, iar cele care au creat mai multe arii protejate au făcut puține pentru a le păzi.
Pașca Palmer spune că sunt scântei de speranță. Mai multe specii din Africa și Asia au fost recuperate (deși multe sunt în declin) iar acoperirea cu pădure în Asia a crescut cu 2,5% (deși a scăzut în alte zone cu o rată mult mai rapidă). De asemenea au crescut ariile marine protejate.
Cu toate acestea, spune ea, imaginea globală este îngrijorătoare. Ratele mari de pierdere a biodiversității din cauza distrugerii habitatelor, poluării chimice și speciilor invazive se vor accelera în următorii 30 de ani ca rezultat al schimbărilor climatice și a creșterii polulațiilor umane. Până în 2050, se așteaptă ca Africa să își piardă 50% din păsări și mamifere, iar pescăriile se vor ”prăbuși”. Pierderea plantelor și a vieții marine va reduce abilitatea Pământului de a absorbi carbon, creând un cerc vicios.
”Cifrele sunt uluitoare”, spune fostul ministru român al Mediului. ”Sper să nu fim prima specie care își documentează extincția”.
Unul dintre lucrurile care îi dau speranță fostului ministru îl reprezintă convergența dintre îngrijorile științifice cu interesul din ce în ce mai crescut al comunității business. Luna trecută, instituțiile ONU privind schimbările climatice și biodiversitate au avut o primă întâlnire cu oamenii de știință. S-a ajuns la concluzia că soluțiile bazate pe natură, precum ar fi protecția pădurilor, plantarea copacilor, restaurarea pământului, ar putea asigura absorbția până la o treime a emisiilor de carbon pentru a păstra încălzirea globală în parametrii acordului de la Paris. Aceasta a subliniat că deși politicile din anumite țări se duc în direcții greșite, sunt și exemple pozitive, precum președintele Franței, Emmanuel Macron, care a spus recent că problema climei nu poate fi rezolvată fără a opri pierderea biodiversității.
Citește și:
12
2
