Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut aliaților occidentali să sprijine Kievul cu mai multe arme, inclusiv sisteme antiaeriene, și a avertizat din nou că nu doar Ucraina, ci și Europa este amenințată de războiul purtat de Rusia. „Daţi soldaţilor ucraineni tot ce au nevoie”, a spus Kuleba într-un interviu acordat Reuters, potrivit News.ro.

Sisteme antiaeriene Patriot în Polonia Foto: Ina FASSBENDER / AFP / Profimedia

Partenerii Kievului nu oferă suficiente mijloace de apărare aeriană pentru ca Ucraina să se poată proteja corespunzător în fața atacurilor cu rachete ruseşti, chiar dacă au în arsenalele lor peste 100 de sisteme Patriot, a declarat miercuri ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba într-un interviu pentru Reuters.

Kuleba a spus că va ridica problema sistemelor de apărare antirachetă Patriot la întâlnirile cu omologii din NATO de la Bruxelles.

Declarațiile au venit într-un moment în care Rusia a sporit atacurile asupra oraşelor ucrainene şi a infrastructurii energetice, subliniind nevoia urgentă de protecţie a ţării.

„Partenerii ne-au pus la dispoziţie diferitele lor sisteme (de apărare aeriană), apreciem acest lucru, dar este pur şi simplu insuficient, având în vedere amploarea războiului”, a declarat Kuleba.

El a spus că partenerii Ucrainei au la dispoziţie peste 100 de sisteme Patriot, dar că până acum nu au fost dispuşi să dea Kievului nici măcar cinci sau şapte - numărul despre care Kievul spune că este minimul necesar pentru a asigura o protecţie suplimentară semnificativă.

„Este o problemă atât de mare? Nu este fezabil să oferim Ucrainei minimul solicitat?” a întrebat Kuleba.

Cel mai bun mod de a proteja statele europene

Rusia a lansat peste 3.000 de bombe aeriene ghidate, 600 de drone şi 400 de rachete asupra Ucrainei numai în luna martie, a declarat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski. Kuleba a precizat că atacurile Rusiei din martie au implicat 94 de rachete balistice, care sunt mult mai rapide decât rachetele de croazieră, mai frecvent folosite, şi mai greu de doborât.

„Haideţi, băieţi. Asta ni se întâmplă în fiecare zi”, a spus Kuleba, rezumând mesajul său către aliaţii Ucrainei. „Şi soluţia este acolo. Este doar o problemă de voinţă politică. Aşa că cineva trebuie să ia decizia”, a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev.

Kuleba a spus că nu îi este clar de ce aliaţii nu au oferit până acum sisteme Patriot suplimentare, mai ales că partenerii Kievului nu se confruntă cu ameninţarea cu care Ucraina se confruntă în fiecare zi. El susţine că un astfel de sprijin ar ajuta la înfrângerea Rusiei şi la prevenirea unui război mai mare în întreaga Europă.

„Când spun că Europa va fi în război şi că rachetele vor cădea la Bruxelles şi în alte oraşe europene, nu exagerez. Toate acestea se vor întâmpla dacă Ucraina nu va câştiga războiul împotriva Rusiei”, a declarat el.

„Aşa că cel mai bun mod de a vă salva sistemele Patriot de la interceptarea rachetelor (deasupra ţărilor voastre) şi soldaţii voştri de la moarte este să le trimiteţi în Ucraina şi să le daţi soldaţilor ucraineni tot ce au nevoie”, a argumentat Kuleba.

Planurile NATO

Kuleba a făcut aceste declarații într-un moment în care miniştrii de externe ai NATO s-au întâlnit pentru a discuta despre planificarea pe termen lung a sprijinului militar destinat Ucrainei.

Întrebat despre o propunere a şefului NATO, Jens Stoltenberg - care include un plan pentru un fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina pe o perioadă de cinci ani - Kuleba a spus că salută sprijinul, dar acesta ar trebui să ofere fonduri noi şi nu să refolosească angajamente anterioare.

El a menţionat că NATO a avut dificultăţi în a strânge 500 de milioane de euro pentru un pachet de asistenţă cuprinzătoare pentru reformarea şi echiparea forţelor armate ucrainene, astfel că sporirea ajutorului până la 20 de miliarde pe an ar fi un efort „gargantuesc”.

Conform planurilor discutate miercuri la Bruxelles, NATO ar prelua o parte din activitatea de coordonare de la coaliția condusă de SUA, cunoscută sub numele de grupul Ramstein, o mișcare menită în parte să se protejeze împotriva oricărei reduceri a sprijinului american dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă, au declarat diplomații citați de Reuters.

Însă oficialii Alianței Nord-Atlantice spun că nu este clar dacă suma de 100 de miliarde de euro va fi acceptată sau cum se va face finanțarea.

La sosirea la discuții, ministra germană de externe, Annalena Baerbock, a calificat propunerea drept „corectă și importantă", afirmând că ajutorul pentru Ucraina ar trebui să fie plătit prin intermediul unor „structuri fiabile și pe termen lung".

Ministrul leton de externe Krisjanis Karins a salutat, de asemenea, propunerea privind fondul de 100 de miliarde de euro, sugerând că contribuțiile ar putea fi un procent din PIB-ul fiecărui membru.

Însă, semn că o decizie nu va fi ușoară, Ungaria a dat semne de scepticism cu privire la cel puțin unele elemente ale propunerii lui Stoltenberg.

Ministrul de externe Peter Szijjarto a declarat cu fermitate că „Ungaria nu va susține nicio propunere NATO care ar putea să apropie alianța de război sau să o schimbe de la o coaliție defensivă la una ofensivă", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, pe X.

Urmărește LIVE ultimele evoluții ale războiului din Ucraina