Rusia și China iau în considerare trimiterea pe Lună a unui reactor nuclear în următorul deceniu, transmit agențiile rusești de știri RIA Novosti și TASS. Cele două țări ar vrea ca unitatea nucleară să fie instalată pe suprafața selenară până în 2033-2035, potrivit lui Iuri Borisov, șeful Roscosmos, agenția spațială a Rusiei.

suprafața LuniiFoto: Sebastian Voltmer / AFP / Profimedia

„Astăzi luăm în considerare în mod serios un proiect undeva în jurul perioadei 2033-2035 ani de trimitere și montare pe suprafața selenară, împreună cu colegii noștri chinezi, a instalației energetice", a declarat Borisov în timpul Festivalului Mondial al Tineretului de la Sirius.

Potrivit acestuia, acest tip de misiune va trebui să se desfășoare în mod automat, cu ajutorul unor mijloace robotice, susținând că soluțiile tehnologice necesare în acest sens sunt aproape gata.

În martie 2021, Roscosmos și China au semnat un memorandum de înțelegere și cooperare privind crearea Stației Lunare Științifice Internaționale. În cadrul programului lunar, vor fi trimise pe satelitul natural al Pământului sondele automate Chang'e-6, Chang'e-7 și Chang'e-8, notează TASS.

Scopul primelor misiuni lunare va fi acela de a testa tehnologiile cheie, ceea ce va permite începerea construirii unui set de instalații experimentale și de cercetare care să poată fi controlate de la distanță. Prima misiune va merge pe Lună în 2026, proiectul urmând să fie finalizat până în 2028.

Rușii n-au fost în stare să trimită anul trecut o sondă pe Lună

Joia trecută, China a afirmat că își propune să trimită primul taikonaut pe Lună înainte de 2030. China va coordona și va promova în acest an aplicarea și dezvoltarea stației sale spațiale și a explorării lunare cu echipaj uman, a precizat presa de stat a Beijingului citând Agenția spațială chineză.

Rusia anunța în noiembrie 2023 că intenționează să trimită cosmonauți pe lună în deceniul următor pentru prima oară în istoria sa și că vrea să construiască o bază pe suprafața lunară începând cu 2031.

Rusia are probleme, însă, până și cu încercările a trimite o sondă pe satelitul natural al Pământului. Vara trecută sonda „Luna 25” s-a prăbușit pe suprafața selenară și a „încetat să mai existe”, spulberând speranțele Moscovei că vor lua fața Indiei în cursa pentru a ajunge la Polul Sud neexplorat al Lunii.

Informația vine după un schimb de replici SUA - Rusia pe tema armelor nucleare din spațiu

Anunțul vine după ce, la jumătatea lunii februarie, Casa Albă a acuzat Rusia că dezvoltă o armă nucleară antisatelit, calificând-o drept „îngrijorătoare”, dar nu o amenințare iminentă. Moscova a denunțat informațiile „rău intenționate” și „nefondate” ca fiind o manevră a executivului american pentru a forța adoptarea unui pachet de ajutor pentru Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 20 februarie că Moscova se opune „categoric” desfășurării de arme nucleare în spațiu.

Presa americană a scris la mijloc de februarie despre faptul că Rusia ar dezvolta capacități militare spațiale și ar fi făcut teste cu o armă puternică ce ar fi capabilă să afecteze grav rețelele de sateliți de pe orbită.

Americanii vorbeau despre un „pericol iminent la adresa securității naționale”. Sursele mai spuneau și că rușii au experimentat prin folosirea exploziilor nucleare sau prin direcționarea energiei pentru a dezactiva sateliții statelor occidentale.