„Parlamentarii” din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă din Republica Moldova, se reunesc miercuri pentru a discuta - potrivit declarațiilor oficiale - probleme economice, dar ședința vine pe fondul unor speculații că ei ar putea cere să devină teritoriu al Federației Ruse, transmite AFP.

Protest în Transnistria după ce Chișinăul a impus taxe vamale pentru agenții economici din stânga NistruluiFoto: Artem Kulekin / Sputnik / Profimedia

11:04 Congresul deputaţilor transnistreni de toate nivelurile, un for convocat doar în situaţii excepţionale, va discuta miercuri, de la ora 11:00, situaţia din economia regiunii şi măsurile prin care Transnistria se poate opune „blocadei economice” din partea Moldovei, au anunţat autorităţile din regiunea separatistă, care sunt nemulţumite că de la 1 ianuarie firmele transnistrene trebuie să plătească taxele vamale pentru importuri la bugetul Republicii Moldova, şi nu la bugetul local, ca până acum.

„Sarcina este simplă: suntem sub presiune, presiunea economică este un preludiu al presiunii politice, prin urmare, este necesar să găsim modalităţi de a le sparge pe toate. Cum? Miercuri vom vorbi despre asta. Avem nevoie de comerţ liber, ceea ce este stipulat în Memorandumul din 1997, avem nevoie de libera circulaţie a traficului de pasageri şi mărfuri. Şi, prin urmare, pe baza acestui lucru, vom face apel la ceea ce se numeşte comunitatea mondială”, a declarat Andrei Safonov, deputat în Consiliul Suprem (parlamentul local - n.r.) al regiunii transnistrene, citat de presa locală și News.ro.

În plus, în opinia lui Andrei Safonov, este necesar să se facă presiuni pentru reluarea negocierilor în formatul „5+2”.

Acest format dedicat găsirii unei rezolvări pentru conflictul din regiunea separatistă transnistreană are ca mediatori OSCE, Rusia şi Ucraina, în timp ce SUA şi UE au statut de observatori. De la invazia rusă pe scară largă din Ucraina, reuniunile în format „5+2” nu au mai fost practic posibile şi au avut loc doar întâlniri directe, între Chişinău şi Tiraspol, în aşa-numita formulă „1+1”.

„Ne adunăm pentru a adopta o declaraţie. Pentru ca, cumva, toţi reprezentanţii OSCE, ai Uniunii Europene - cei care astăzi garantează democraţia în republica noastră şi în Moldova - să vorbească despre asta. Vrem ca ei să atragă atenţia asupra inadmisibilităţii măsurilor luate de Moldova faţă de republica noastră", a spus şi Galina Antiufeeva, vicepreşedinte al Consiliului Suprem al PMR (Transnistria).

Chișinăul nu crede că există riscuri de escaladare a situației

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a spus zilele trecute că nu există niciun pericol de escaladare sau destabilizare a situaţiei din Transnistria, în contextul convocării, pentru miercuri, a „Congresului deputaţilor de toate nivelurile”, un for reunit la Tiraspol pentru luarea unor decizii excepţionale.

Chişinăul a declarat că urmăreşte „cu atenţie” situaţia din regiunea transnistreană, dar spune că „nu există temei” care să indice că situaţia din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Săptămâna trecută, Direcţia Principală de Informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunţat că temerile privind o cerere de unire cu Rusia a Tiraspolului nu se confirmă. Joia trecută, și oficialii de la Chișinău au avertizat Tiraspolul asupra consecințelor „în cazul unor pași negândiți”.

Potrivit cifrelor oficiale, Rusia menține încă 1.500 de soldați acolo, în ceea ce este prezentată drept o misiune de menținere a păcii. Dar, din februarie 2022, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, au apărut speculații privind un posibil atac rusesc dinspre Transnistria spre marele oraș-port ucrainean Odesa de la Marea Neagră.

Anul trecut, autoritățile pro-ruse din Transnistria au acuzat Kievul că vrea să atace teritoriul pe care îl administrează, susținând că au dejucat un atac asupra liderilor acestui stat autoproclamat în luna martie.

Săptămâna trecută, Ministerul rus al Apărării a afirmat din nou, fără a furniza nicio dovadă, că Ucraina pregătește o „provocare armată" împotriva Transnistriei.

Oficial, „deputații” se reunesc pentru a discuta măsuri economice

În presa locală, „deputații” separatiști au afirmat că reuniunea de miercuri a avut ca unic scop luarea de măsuri ca răspuns la recenta introducere de către Chișinău a taxelor vamale asupra importurilor din Transnistria.

Este totuși pentru prima dată când are loc un astfel de congres din 2006, când „deputații” separatiști au decis să organizeze un referendum privind integrarea acestui teritoriu în Rusia.

În cadrul acelui referendum, al cărui rezultat nu a fost recunoscut la nivel internațional, Transnistria a votat în proporție de 97,1% în favoarea integrării în componența Federației Ruse.

Un fost ministru local devenit opozant, Gennady Ciorbă, a declarat că se teme că reuniunea va fi o ocazie pentru un nou act de loialitate față de Rusia. „Este foarte probabil ca (...) Moscova să fi ordonat organizarea congresului pentru a lansa un apel către Rusia în numele cetățenilor care locuiesc pe malul stâng al Nistrului, astfel încât Transnistria să devină teritoriu al Federației Ruse", a declarat Ciorbă, acuzând autoritățile ruse că vor să „destabilizeze situația din Republica Moldova".

Tiraspolul critică „agitația mediatică” și zvonurile „stupide”

„Președintele” Vadim Krasnoselski a reafirmat „angajamentul Transnistriei față de principiile de menținere a păcii și securității", în urma unei întâlniri de marți cu Christopher Smith, un reprezentant al diplomației americane.

Galina Antioufeeva, vicepreședinta parlamentului separatist, a criticat „agitația mediatică" și zvonurile de o „stupiditate incredibilă".

Cu o populație oficială de 465.000 de locuitori, majoritatea vorbitori de limbă rusă, Transnistria, o fâșie îngustă de pământ de-a lungul râului Nistru, nu este recunoscută ca stat de comunitatea internațională, nici măcar de Moscova. Cu toate acestea, Rusia o vede ca pe un potențial cap de pod aproape de granițele Uniunii Europene.

Moscova este acuzată în mod regulat de Chișinău și de țările europene că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, care în trecut era în zona sa de influență, dar este condusă în prezent de autorități ferm pro-europene. În decembrie 2023, UE a decis să deschidă negocieri de aderare atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova.