Preşedintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, a acuzat luni Statele Unite de amestec în treburile interne, după ce Washingtonul şi-a exprimat îngrijorarea privind un proiect de lege pentru agenţii străini, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

Vladimir Putin alaturi de Sadir Japarov, aici in dreapta sa, la celebrarile de „Ziua Victoriei” in al Doilea Razboi MondialFoto: Ramil Sitdikov / Sputnik / Profimedia Images

Secretarul de stat american Antony Blinken îi trimisese lui Japarov o scrisoare al cărei conţinut a fost dezvăluit parţial de presa kârgâză. La începutul lui februarie, administraţia prezidenţială de la Bişkek a confirmat agenţiei France Presse primirea scrisorii.

În răspunsul publicat luni de purtătorul de cuvânt al preşedintelui, acesta „constată cu regret” că scrisoarea „prezintă indicii de amestec în treburile interne ale statului nostru”. „Singura mea cerinţă este să nu vă amestecaţi în treburile noastre interne”, adaugă şeful statului.

Proiectul de lege privind agenţii străini a fost criticat în ultimele luni de mai multe organizaţii internaţionale, inclusiv de ONU şi de Uniunea Europeană, care au apreciat că măsurile prevăzute ar putea îngreuna activitatea jurnaliştilor sau a organizaţiilor neguvernamentale.

Conform AFP, actul normativ este asemănător cu cel din Rusia, aliata Kârgâzstanului: persoanele sau entităţile vizate sunt supuse unor constrângeri administrative şi unor controale financiare mai stricte.

Președintele Kârgâzstanului spune că legea criticată este necesară din considerente de „interes național”

Japarov susţine însă că „scopul proiectului de lege este de a clarifica şi raţionaliza activităţile ONG care acţionează în Kârgâzstan” şi că o lege similară există şi în Statele Unite.

Preşedintele kârgâz consideră că finanţarea din străinătate a presei sau a unor organizaţii neguvernamentale reprezintă „o problemă pentru protecţia intereselor naţionale” şi aduce în discuţie „nivelul de control pe care statul îl poate exercita sau trebuie să îl exercite” asupra activităţilor mass media sau ale ONG.

Şeful statului a acuzat de asemenea unele organizaţii de acest tip că „răspândesc frecvent informaţii false”. AFP apreciază că printre fostele republici sovietice din Asia Centrală, unde libertatea presei este limitată, Kârgâzstanul a părut multă vreme o excepţie, însă mai multe ONG acuză în prezent creşterea presiunilor. Agenţia reaminteşte că în ultimele luni autorităţile au încercat să închidă din diferite motive mai multe mass media private care relatau în special despre opoziţia politică şi despre corupţie.

În raportul pe anul 2023 al organizaţiei Reporteri fără Frontiere, Kârgâzstanul a coborât în clasament pe locul 122 din 180 în ceea ce priveşte libertatea presei.