Preşedintele azer Ilham Aliev, întărit prin recenta sa victorie militară în Nagorno-Karabah, a convocat joi alegeri prezidenţiale anticipate pentru 7 februarie 2024, potrivit unui decret publicat de preşedinţia acestei ţări din Caucaz, informează AFP și Agerpres.
Aliev, la putere din 2003 şi succesor al tatălui său defunct, a ordonat „organizarea de alegeri anticipate pentru (funcţia de) preşedinte al Azerbaidjanului”, cerând Comisiei Electorale „să asigure organizarea scrutinului pe 7 februarie 2024”, informează acest document oficial.
Alegerile erau prevăzute pentru 2025, însă preşedintele Aliev pare că vrea să profite de popularitatea sa, la cel mai înalt nivel după ofensiva-fulger împotriva separatiştilor armeni, ofensivă ce i-a permis recucerirea enclavei Nagorno-Karabah în septembrie.
Circa 75% dintre azeri aprobă modul în care Aliev a gestionat acest conflict, potrivit unui sondaj de opinie al centrului de cercetări sociale al ţării, o instituţie publică. Aproape toată populaţia armeană din Nagorno-Karabah, peste 100.000 de persoane din totalul celor 120.000 înregistrate, a fugit de atunci spre Armenia.
Aliev conduce Azerbaidjanul cu o mână de fier
Ilham Aliev, 61 de ani, care i-a succedat tatălui său Heidar Aliev, conduce cu o mână forte această fostă republică sovietică bogată în hidrocarburi şi reprimă orice opoziţie. Chiar dacă criticii au denunţat derivele autoritare ale regimului Aliev, puterea sa rămâne intactă.
Preşedintele Aliev a făcut să fie aprobat printr-un referendum în 2009 o schimbare de Constituţie ce autorizează efectuarea unui număr nelimitat de mandate prezidenţiale. O nouă modificare a Constituţiei, în 2016, a extins mandatul prezidenţial la şapte ani. În acelaşi an, el a numit-o pe soţia sa Mehiban Alieva în funcţia de prim-vicepreşedinte.
În esență, deși Azerbaidjanul organizează nominal alegeri, țara este considerată de facto o dictatură în care drepturile omului nu sunt respectate iar libertățile politice nu există.
Acest lucru i-a făcut pe unii experți în geopolitică să remarce că planurile Uniunii Europene de a-și spori substanțial importurile de gaze naturale din Azerbaidjan, după decuplarea energetică de Rusia, reprezintă doar înlocuirea dependenței de un dictator brutal cu cea față de un altul.
1
2
