Vestea morții fostului secretar de stat american Henry Kissinger a fost primită cu un val de entuziasm în Cipru și în diaspora cipriotă, care nu l-au iertat niciodată că a acceptat invadarea și divizarea insulei de către Turcia.

Fostul presedinte american Gerald Ford alaturi de Kissinger in 1974Foto: David Hume Kennerly / Zuma Press / Profimedia Images

„Țineți minte ce a făcut Kissinger Ciprului, țineți minte și scuipați”, a notat un utilizator cipriot al „X”, fosta Twitter, pe pagina sa.

„Henry Kissinger, un criminal de război, idolatrizat și venerat de [adepții] 'realpolitik', mort la 100 de ani”, a scris și economistul Harris Samaras.

„Printre numeroasele sale crime, Kissinger a prezidat asupra invaziei și partiționării Ciprului. Ar fi trebuit să moară în închisoare. Însă Occidentul i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace. Toate discuțiile recente despre ipocrizia Occidentului, îmi pare rău, nu a existat o vreme în care Occidentul să nu fie ipocrit”, a afirmat și Maria Aristodemou, o profesoară de drept.

Un cipriot care trăiește în afara țării a notat la rândul său că „m-am născut în Cipru - care a fost ocupat ilegal și divizat cu amărăciune de jumătate de secol ca rezultat direct al susținerii date de Henry Kissinger loviturii de stat fasciste din Grecia și a invaziei turce din Cipru. Este doar o parte a răului mai mare pe care Kissinger l-a provocat lumii”.

„Henry Kissinger tocmai a murit. Se spune să nu vorbești morții de rău. Dar cum rămâne cu adevărul? Într-un schimb avut la Casa Albă pe 13 august 1974 Kissinger a argumentat că 'Nu există niciun motiv american pentru care turcii să nu aibă 1/3 din Cipru'. În ziua următoare Turcia a mutat să ocupe 38% din Cipru”, a scris și Christis Tombazos, un profesor de economie de la Universitatea Monash din Australia.

Numeroși ciprioți, dar și greci, au amintit de acest citat infam atribuit fostului secretar de stat american.

„Henry Kissinger a dat unda verde invaziei turce în Cipru, care a dus la aproximativ 10.000 de decese și o insulă divizată 50 de ani mai târziu. Le urez prietenilor mei ciprioți o Zi 'Să te odihnești în Iad Henry Kissinger, c**** bătrână moartă' foarte fericită”, a notat pe X și un utilizator din Grecia.

Rolul lui Kissinger în invazia turcă din Cipru

Kissinger, care era secretar de stat în momentul invaziei din 1974, i-a spus președintelui de atunci al SUA, Gerald Ford, care tocmai își preluase mandatul după demisia răsunătoare a lui Richard Nixon în urma scandalului „Watergate”, că Turcia are dreptul să preia controlul asupra unor părți din Cipru în virtutea minorității turce ce trăiește pe insulă.

„Nu există niciun motiv american pentru care turcii să nu aibă o treime din Cipru”, i-a spus Kissinger lui Ford, potrivit unor documente declasificate obținute de ziarul The National Herald în 2018.

„Tacticile turce sunt corecte - ia ce vrei și negociază apoi pe baza posesiunii”, a mai spus el, în pofida faptului că Grecia, protagonista disputei cu Turcia căreia Ciprul i-a căzut victimă, a fost un aliat de ani de zile al Statelor Unite.

Stenograma întâlnirii dintre liderul de la Casa Albă și Kissinger a arătat că șeful diplomației de la Washington credea că Turcia este un aliat mai important pentru SUA decât Grecia în virtutea armelor nucleare americane găzduite de Ankara la granița dintre NATO și Uniunea Sovietică.

De ce au permis Statele Unite invadarea Ciprului

Mai mult, deși Kissinger nu a susținut niciodată deschis invazia turcă, el i-a spus lui Ford că, în cazul unui război între Grecia și Turcia, Statele Unite ar trebui să sprijine Ankara. „Cu siguranță nu am vrea un război între cele două dar, dacă s-ar ajunge la asta, Turcia este mai importantă pentru noi”, l-a consiliat el pe Ford.

Aceste temeri privind un eventual conflict între Turcia și Grecia au fost provocate de dorința juntei militare care a ajuns la putere în Grecia în 1967 să anexeze Ciprul, o idee susținută și de unii lideri ciprioți. Turcia a invadat sub pretextul protejării minorității turce de pe insulă.

După cum au remarcat și unii internauți pe rețelele de socializare, Turcia și-a lansat invazia din august 1974 la o zi după aceste discuții confidențiale de la Casa Albă și la 90 de minute după ce negocierile pentru calmarea tensiunilor, purtate la Geneva, au eșuat.

Confruntându-se cu o forță militară net superioară și fără sprijin din partea Greciei, Ciprul a cedat în jur de 40% din teritoriul său, care până în prezent se află sub controlul autorităților turce de ocupație. Acestea controlează majoritatea coastei de nord și est a Ciprului.

Teritoriile controlate de Ankara au fost organizate în așa-zisa Republică Turcă a Ciprului de Nord, nominal autonomă. În afară de Turcia, nicio altă țară din lume nu recunoaște Ciprul de Nord ca stat suveran.

Henry Kissinger a murit miercuri, 29 noiembrie, la vârsta de 100 de ani.

Citește și: