Austria își va menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută" a numărului de solicitanți de azil, a declarat ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg, scrie Politico.
Cererile de azil în Austria (fără a include ucrainenii) aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000, cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE, ceea ce a determinat Viena să blocheze extinderea spațiului Schengen în decembrie.
„Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută", a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă" pentru Bruxelles.
„Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, pentru Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze", a mai spus șeful diplomației austriece.
Schallenberg a declarat că guvernul său a fost încurajat de „planul de acțiune" al UE pentru înăsprirea controalelor la frontieră și accelerarea procedurilor de azil, dar că trebuie să vadă mult mai multe progrese.
„Ca țară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen și dorim ca acesta să funcționeze", a spus el.
De ce se înregistrează atâtea solicitări de azil în Austria
Principalul motiv pentru care Austria are atât de mulți refugiați este faptul că alte țări ale UE aflate de-a lungul așa-numitei rute balcanice, în special Ungaria, refuză să înregistreze majoritatea solicitanților de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în țara respectivă după ce au ajuns în Austria.
Conform așa-numitei reguli de la Dublin, țara în care un refugiat intră în UE și este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective.
Anul trecut, UE a primit aproximativ un milion de refugiați, cu excepția ucrainenilor, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50%.
Dacă Franța și Germania ar fi înregistrat la fel de mulți ca Austria pe cap de locuitor, ambele țări ar fi avut singure un milion, a susținut Schallenberg.
Încăpățânarea Vienei erodează UE
Criticii spun că demersul Vienei erodează inutil unitatea UE într-un moment în care țările membre ar trebui să se străduiască să dea dovadă de mai multă unitate.
Mulți membri ai comunității de afaceri austriece, care au investiții importante atât în România, cât și în Bulgaria, au fost, de asemenea, alarmați de decizia guvernului de la Viena.
Cu toate acestea, coaliția de guvernare din Austria, condusă de Partidul Popular al lui Schallenberg, mai are o altă preocupare: Partidul Libertății, de extremă dreapta, a preluat un avans covârșitor în sondajele de opinie la nivel național, cu puțin peste un an înainte de următoarele alegeri.
Migrația, în centrul bătăliei politice din Austria
Unul dintre motivele acestei creșteri este faptul că problema emblematică a partidului, migrația, a revenit în centrul dezbaterii politice.
Începând cu afluxul de refugiați din 2015, mai multe țări din UE, printre care Austria, Germania și Franța, au început să suspende Schengen la unele puncte de trecere a frontierei.
Schallenberg a subliniat că obiectivul final al guvernului său, prin linia sa dură privind extinderea Schengen, este de a reveni la sistemul de dinainte de 2015, în care se călătorește cu adevărat fără frontiere.
„Ne dorim un sistem în care să nu mai fie nevoie să menținem controalele la frontieră", a spus el. „Nimeni nu beneficiază și nu le facem pentru că ne face plăcere, ci pentru că nu avem altă opțiune".
8
49
