Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, nu cedează nici după vizita sa la București. El le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”. Oficialul de la Viena a susținut că „cetăţenii austrieci au aceeaşi dilemă atunci când sunt supuşi unor controale cu Germania”.
Karner s-a aflat miercuri în prima sa vizită la București, unde a avut discuții cu omologul său român Lucian Bode și a mers la centrul operațional al Poliției Române de Frontieră, cei doi oficiali susținând apoi o conferință de presă comună.
Oficialul de la Viena a reluat aceleași cifre cu care a împiedicat aderarea României la Schengen: anul trecut, în Austria au intrat ilegal peste 110.000 de persoane, din care peste 80.000 neînregistrate, iar sistemul de protecție a frontierelor este în continuare nefuncțional. El a spus că a văzut „lucruri minunate” la sediul Poliției române de Frontieră, că România „a făcut progrese și este pe calea cea bună, dar că mai este o cale lungă:
- „Am mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să gândiți că cetățenii austrieci au aceeași dilemă în momentul în care sunt supuși unor controale cu Germania
- Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă”.
În aceeași conferință de presă, Lucian Bode a spus că „nu este firesc ca România să îşi asume doar obligaţii” în chestiunea Schengen, „fără a beneficia de drepturile care ni se cuvin”.
Principalele declarații ale celor doi miniștri:
Lucian Bode:
Bode: Nu e firesc ca România să își asigure numai obligații, fără a beneficia de drepturile care i se cuvin
- Austria este un partener foarte important pentru România
- Mă bucur că am avut ocazia să ne revedem, întrevederea noastră politică fiind o consecință a întrevederii tehnice, la nivel de experți. Nu este prima întâlnire din acest an și cu siguranță nici ultima
- Am discutat bineînțeles despre aderarea la Schengen în acest an, obiectiv național pentru România
- Discuțiille au continuat apoi la Centrul operațional al Poliției de Frontieră și am văzut modul profesionist în care România asigură securitatea cetățenilor europeni
- Este interesul nostru comun să discutăm constructiv pentru a debloca situația actuală
- L-am asigurat pe dl ministru că am înțeles foarte bine preocuparea Austriei privind migrația ilegală și drept dovadă ne-am implicat activ
- Acum, când am depăşit emoţia momentului 8 decembrie 2022, vreau să se înţeleagă foarte bine că echilibrul dintre drepturi şi obligaţii este esenţial şi nu este firesc ca noi, România, să ne asumăm numai obligaţii, fără a beneficia de drepturile care ni se cuvin
- România contribuie constant la securitatea UE și e unul dintre principalii contributori
- Din dsecembrie 2022 și până acum am pus în mișcare o serie de acțiuni atât la nivel bilateral, cât și european - participarea României în proiectul pilot de la frontiera cu Serbia
- Astăzi, au avut loc întâlniri cu reprezentanții CE pentru a discuta stadiul acestui proiect în domeniul azilului și gestionării frontierelor
- România s-a alăturat acestui proiect pentru a arăta încă o dată că acționăm în spiritul solidarității și responsabilității europene
- Suntem alături de Austria și de toate statele afectate de migrație, iar România joacă un rol cheie în securizarea frontierelor europene
- I-am transmis dlui ministru că procesul de aderare a României la Schengen trebuie să se finalizeze în 2023
- Nu e doar un deziderat al României, ci un drept instituit prin tratatele țărilor membre
- Vă asigur că avem determinarea de a coopera strâns pentru a avea o soluție în acest an
- România e parte a acestei soluții, nu a problemei
- Decizii luate: am semnat trei documente de cooperare - memorandum de înțelegere pentru cooperarea consolidată în punctul de contact Oradea, unde Austria va putea trimite un ofițer de legătură
- S-a semnat un memorandum între ministerele celor două țări și Ungaria pentru patrule comune în Nădlac II.
- Am semnat un angajament pentru acțiuni comune pentru gestionarea migrației pe ruta est mediteraneană
- Sunt cele mai recente progrese la nivel bilateral și sunt convins că vor contribui la deblocarea situației în care ne aflăm din decembrie 2022
- Am toată încrederea că Austria s-a convins azi că spațiul Schengen va fi mai puternic cu România stat membru
Gerhard Karner:
„Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă”
- În ultimele săptămâni am avut numeroase contacte cu dl ministru Bode, în care am avut discuții necesare, inclusiv cuvinte grele, care au trebuit spuse
- Am semnat astăzi acorduri pentru lupta împotriva călăuzelor și mulțumesc Poliției române de Frontieră, care a dus la arestarea unor călăuze inclusiv de origine română
- Avem nevoie de presiune pe care să o punem pe Comisia Europeană pentru o securitate mai mare la frontiere
- Anul trecut în Austria am avut peste 110.000 de persoane intrate ilegal, din care peste 80.000 neînregistrate. Asta înseamnă că sistemul nu funcționează
- De aici și concluziile JAI de anul trecut
- M-a impresionat astăzi ce progrese au fost făcute pe proiectul pilot
- Îmi asum că și eu voi sprijini România în fața Comisiei Europene pentru a obține tot ce e necesar în acest proiect pilot
- Am semnat astăzi un plan pentru combaterea migrației ilegale, cu măsuri concrete pe care le vom lua
- E necesar să avem instrumente pentru a face schimb de informații ca să putem reacționa în fața migrației ilegale
- Am fost și la Poliția de Frontieră, unde am văzut ce lucruri minunate se fac pe zona lor de competență
- România și ministrul Bode sunt partenerul meu pentru a crea presiune la CE pentru îmbunătățirea sistemului la frontiere
- Am mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să gândiți că cetățenii austrieci au aceeași dilemă în momentul în care sunt supuși unor controale cu Germania
- Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă
Și înaintea discuțiilor cu Lucian Bode, ministrul austriac a reluat teoria că sistemul de protecție la frontiera externă este nefuncțional, spunând că România și Austria trebuie să facă împreună presiuni pe Comisia Europeană pentru sprijin legislativ și financiar pentru frontiere mai sigure.
Întrebat insistent de jurnaliști, miercuri, dacă Austria va vota pentru aderarea României la spaţiul Schengen în acest an, oficialul austriac a spus că nu poate oferi o dată în acest sens:
- „Vă spun foarte deschis: din partea mea, nu pot să vă ofer astăzi o dată. În primul rând, vreau să obţinem rezultate, pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe”.
- „Nu pot decât să mă repet: nu pot să vă vorbesc despre o dată, suntem încă departe de acel moment ca să putem să susținem că sistemul este funcțional și de aceea lupt cu mulți parteneri împreună pentru ca sistemul să poată fi îmbunătățit”.
Vizita lui Gerhard Karner în capitala României vine în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an.
Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.
7
44
