Finlanda a devenit o „ţintă nucleară legitimă” pentru Rusia după aderarea sa la NATO, a declarat vineri expertul militar rus Vladislav Şurîghin, citat de EFE.
„Pentru noi, principala ameninţare constă în faptul că de acum pe teritoriul Finlandei ar putea fi desfăşurate arme nucleare”, a susținut Şurîghin într-o intervenţie la postul de radio „Govorit Moskva”.
El a mai susținut că, în urma aderării Finlandei la NATO, „arme tactice şi nucleare ale blocului militar occidental se apropie de graniţele Rusiei:
- „Este o ameninţare gravă, căci o rachetă tactică care zboară la 400-500 de kilometri dinspre Finlanda ar putea acoperi întreg Sankt-Petersburgul şi zona adiacentă”.
În consecinţă, a subliniat Vladislav Şurîghin, „începând cu 4 aprilie, Finlanda a devenit o ţintă nucleară legitimă” pentru Moscova.
În acelaşi timp, el a susținut necesitatea de a consolida apărarea antiaeriană a Rusiei în urma noului statut al Finlandei ca ţară membră a NATO.
„Rusia desfășoară arme nucleare tactice în Belarus ca să se apere de NATO”
Intenţia de a desfăşura arme nucleare tactice în Belarus este un răspuns la extinderea NATO, a susținut joi Kremlinul, citat de agenţia EFE, conform Agerpres.
- „Alianţa se extinde în direcţia frontierei ruse, nu Rusia este cea care se apropie de NATO”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări privind planurile Moscovei de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus.
De aceea, a adăugat oficialul, Rusia ia măsuri pentru a-şi asigura securitatea.
Miercuri, Peskov a arătat că Moscova va lua măsuri de reechilibrare a sistemului său de securitate în urma aderării Finlandei la NATO.
Cu toate acestea, el a adăugat că răspunsul Rusiei nu va fi neapărat imediat, fiind vorba de un proces care necesită „o anumită perioadă de timp”.
Potrivit Kremlinului, extinderea Alianţei Atlantice atentează la securitatea şi interesele Rusiei.
La rândul său, preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, în discursul său recent în faţa Parlamentului, nu a exclus să ceară Rusiei amplasarea de arme nucleare strategice.
Conform lui Lukaşenko, „ticăloşii” din străinătate „trebuie să înţeleagă acest lucru” şi să nu încerce destabilizarea situaţiei.
„Nu ne vom opri de la nimic pentru a ne apăra ţările şi popoarele”, a adăugat el, cu referire la Rusia şi Belarus.
Finlanda a devenit marți al 31-lea membru al NATO, aducând alianţei militare occidentale capacităţi semnificative în materie de apărare, dezvoltate de-a lungul anilor de neutralitate petrecuţi în vecinătatea Rusiei, potrivit Reuters.
Finlanda este una dintre puţinele ţări europene care au păstrat obligativitatea serviciului militar de-a lungul deceniilor de pace, fiind precaută faţă de vecinul Rusia, după ce fosta Uniune Sovietică a încercat să invadeze Finlanda în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Forţele terestre, navale şi aeriene ale Finlandei sunt toate antrenate şi echipate cu un singur scop principal - să respingă o eventuală invazie rusă.
2
64
