Amplele proteste prevăzute să aibă loc joi în Franţa împotriva proiectului de reformă a pensiilor trebuie să rămână paşnice, a atenţionat luni liderul celui mai mare sindicat, CFDGT, citat de Reuters și Agerpres.
Toate sindicatele franceze au anunţat pentru joi o zi de grevă, într-un rar gest de unitate, notează Reuters.
Urmează să ia parte la acţiune lucrători din sectoare cheie ca energia, transporturile publice, traficul aerian şi instituţii de învăţământ.
Întrebat de Franceinfo câţi francezi este de aşteptat să participe la proteste, secretarul general al CFDT (Confederaţia Democrată a Muncii), Laurent Berger, a răspuns că nu doreşte să anunţe o cifră în prealabil, dar „trebuie să iasă în stradă cât mai mulţi oameni şi în mod paşnic”.
Acesta a reiterat că sindicatul său nu va sprijini niciodată creşterea vârstei de pensionare, amintind în schimb că, spre deosebire de poziţia dură a CGT (Confederaţia Generală a Muncii), CFDT nu a cerut blocarea de sectoare sensibile cum sunt rafinăriile sau prelungirea grevelor după ziua de joi.
„Va fi o zi de mobilizare pe 19, iar seara va avea loc o şedinţă intersindicală pentru a examina cum să se meargă mai departe”, a menţionat Berger.
Guvernul francez se așteaptă la proteste de amploare
Ministrul francez al muncii, Olivier Dussopt, a admis în ce-l priveşte că se aşteaptă ca la acţiune să ia parte un număr mare de oameni.
„Este dreptul lor. Sper că acest lucru nu va duce la un blocaj al ţării, pentru că mulţi oameni vor să continue lucrul”, a afirmat duminică ministrul.
La rândul său, şefa guvernului francez, Elisabeth Borne, a declarat în weekend că executivul se va mobiliza pe deplin pentru a-i convinge pe francezi că reforma este „corectă şi permite progresul social”.
Guvernul lui Borne a prezentat marțea trecută proiectul legislativ privind reformarea sistemului de pensii.
Conform unui sondaj publicat de Journal du Dimanche şi citat de agenţia EFE, circa 68% dintre francezi se opun proiectului guvernamental privind reforma pensiilor, faţă de 32% care o susţin.
Francezii se opun majorării vârstei de pensionare
Opoziţia este mai mare (71%) faţă de măsura „vedetă” a proiectului, respectiv prelungirea vârstei minime de pensionare de la 62 la 64 de ani, şi această respingere se evidenţiază în special în cazul celor sub 35 de ani sau al şomerilor.
Franța are printre cele mai scăzute vârste de pensionare din lumea industrializată, motiv pentru care cheltuie aproape 14% din PIB pe plata pensiilor, mai mult decât majoritatea celorlalte țări dezvoltate, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Reformarea sistemului de pensii a fost unul dintre pilonii centrali ai platformei electorale cu care Macron a candidat pentru prima dată la președinție în 2017 însă el a pus pe pauză planurile în contextul opoziției puternice și apoi a izbucnirii pandemiei de COVID-19.
Étienne Ollion, profesoară de sociologie la Ecole Polytechnique, declara pentru CNBC săptămâna trecută, după prezentarea proiectului de lege, că Macron își dorește să își păstreze imaginea unui președinte reformist. Primul său mandat a fost marcat de reforme cheie în domenii precum dreptul muncii și sistemul de impozitare.
