Guvernul francez va prezenta marți detaliile planului său de reformare a sistemului de pensii al țării, o mișcare deja profund nepopulară despre care analiștii par convinși că va declanșa noi mișcări sindicale de anvergură în Franța, relatează Reuters.
Președintele Emmanuel Macron a declarat în mod repetat în ultimii ani că francezii trebuie să lucreze mai mulți ani pentru echilibrarea bugetului de pensii al țării, unul dintre cele mai costisitoare din lumea industrializată.
Majoritatea muncitorilor francezi ies la pensie la 62 de ani însă pentru unele profesii precum polițiștii și agenții penitenciarelor vârsta de pensionare poate fi cu până la 10 ani mai devreme.
Guvernul francez vrea acum ca toată lumea să lucreze doi sau trei ani mai mult, un lucru fiind clar: Macron se îndreaptă spre o confruntare cu sindicatele.
Toate acestea, inclusiv asociația sindicală CFDT (Confédération française démocratique du travail), considerată mai moderată și pro-reforme, resping creșterea vârstei de pensionare.
Pentru sindicaliștii francezi contează prea puțin dacă planul este ca aceasta să fie majorată la 64 sau 65 de ani. Niciuna dintre opțiuni nu este acceptabilă.
Concesiile făcute de guvernul francez sindicatelor
Guvernul lui Macron a încercat să atenueze din opoziție, oferind o pensie minimă garantată de 1.200 de euro pentru cei care intră pe piața muncii. În plus, categoriile profesionale care beneficiază de o vârstă de pensionare mai redusă își vor putea păstra beneficiile, chiar dacă și de la acestea se va aștepta să lucreze cu doi sau trei ani în plus.
Însă semnele că aceste concesii vor liniști opinia publică sunt cvasi-inexistente.
Cu toate acestea, Marc Ferracci, unul dintre legiuitorii partidului Renaissance al lui Macron, afirmă că puterea este „hotărâtă” să treacă aceste reforme.
„Fiecare reformare a sistemului de pensii a dus la o mobilizare puternică pe străzi în trecut. Deci ne așteptăm la asta”, afirmă el.
Macron a promis reformarea sistemului de pensii al Franței
Reformarea sistemului de pensii a fost unul dintre pilonii centrali ai platformei electorale cu care Macron a candidat pentru prima dată la președinție în 2017 însă el a pus pe pauză planurile în contextul opoziției puternice și apoi a izbucnirii pandemiei de COVID-19.
La ultimele alegeri parlamentare partidul lui Macron și-a pierdut majoritatea absolută în legislativul de la Paris, adoptarea pachetului de reforme fiind acum cu atât mai dificil în contextul în care francezii, la fel ca alți europeni, se confruntă cu o criză a costului de trai.
Coaliția lui Macron va avea nevoie de sprijinul partidului conservator Les Republicains pentru a trece prin parlament reformarea sistemului de pensii și evita apelarea la puteri excepționale pentru a eluda votul legiuitorilor.
Eric Ciotti, noul președinte al Les Republicains, a declarat că sprijină pachetul de lege, dar că dorește acceptarea unor condiții precum stabilirea vârstei de pensionare la 64 de ani, în loc de 65, și o pensie minimă de 1.200 de euro pentru toți muncitorii.
Însă opinia lui Ciotti nu este una unanimă în partidul său.
Noi greve așteptate în Franța
Marea provocare a lui Macron va fi însă în străzi, șefii sindicatelor franceze anunțând că se vor întâlni imediat după ce premierul Elisabeth Borne va prezenta detaliile planului marți după-amiaza iar sondajele de opinie arată că o majoritate largă a francezilor sunt împotriva majorării vârstei de pensionare.
Franța are printre cele mai scăzute vârste de pensionare din lumea industrializată, motiv pentru care cheltuie aproape 14% din PIB pe plata pensiilor, mai mult decât majoritatea celorlalte țări dezvoltate, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
„Vor exista perturbări, vor exista greve, [dar Macron] a decis să meargă pe varianta rapidă: procedura actuală nu ar trebui să dureze mai mult de 90 de zile”, a declarat pentru CNBC Renaud Foucart, un profesor de economie de la Universitatea Lancaster.
„Rapid și murdar, poate, dar mult mai probabil să treacă decât în urmă cu 5 ani”, susține el.
Étienne Ollion, profesoară de sociologie la Ecole Polytechnique, afirmă la rândul ei că Macron își dorește să își păstreze imaginea unui președinte reformist. Primul său mandat a fost marcat de reforme cheie în domenii precum dreptul muncii și sistemul de impozitare.
7
4
