Două rachete au căzut în Polonia într-o localitate de la granița cu Ucraina, ucigând două persoane. Din primele informații ar fi vorba de rachete rusești, însă Pentagonul, dar și autoritățile poloneze nu au confirmat deocamdată oficial acest lucru.
Nu este primul incident în care este implicată o țară NATO, după începutul războiului în Ucraina.
Dronă prăbușită în Croația, după ce a trecut prin Ungaria și România. Nici rușii, nici ucrainenii nu au revendicat-o
În primăvară, o dronă lansată din Ucraina a traversat trei țări NATO, între care și România, prăbușindu-se în Croația unde a provocat doar daune materiale.
Oficialii croați au reclamat atunci un eșec al sistemului de apărare al NATO.
Înainte de a se prăbuși la Zagreb, drona a traversat Ungaria și România.
„Este evident că reacția nu a fost bună, nici estimarea nivelului de pericol, nici comunicarea cu alte țări într-un mod prompt și rapid (...) Acesta este un incident care nu trebuie repetat”, a declarat atunci premierul croat Andrej Plenkovic.
Drona s-a prăbușit într-un parc situat la șase kilometri de centrul Zagrebului, lângă un campus universitar care găzduiește 4.500 de studenți și la aproximativ 200 de metri de o zonă rezidențială, fără a provoca victime. Patruzeci de mașini parcate au fost avariate.
Potrivit premierului croat, a fost vorba de o dronă de recunoaștere de fabricație sovietică, folosită în anii 1970 și 1980. „Nu știm cui a aparținut... părțile rusă și ucraineană susțin că nu este a lor”, a spus el, adăugând că elementele care vor fi descoperite în timpul anchetei ar putea oferi acest răspuns.
Premierul croat a cerut „întărirea și intensificarea cooperării” în astfel de situații din cadrul NATO. Potrivit autorităților croate, aeronava s-a aflat în spațiul aerian ungar pentru aproximativ 40 de minute, fără ca Croația să fie alertată.
„Acesta este spațiul aerian NATO, românesc, maghiar și croat și nu mai putem tolera o astfel de situație. Nu ar trebui să se repete. Aceasta a fost o amenințare evidentă la care ar fi trebuit să reacționeze", a spus Plenkovic.
Un oficial NATO a declarat pentru AFP doar că „apărarea integrată aeriană și antirachetă a Alianței a urmărit traiectoria unui obiect care s-a prăbușit apoi la Zagreb”.
Ce prevede articolul 5 din tratatul NATO
Articolul 5 din tratatul NATO a fost invocat încă de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Acesta poate fi activat în condițiile în care unul din statele membre este atacat.
În ziua în care a început invazia rusească, președintele Joe Biden a declarat că dacă Rusia nu rămâne în granițele Ucrainei, ar putea fi activat articolul 5, pentru a doua oară în istoria Alianței Nord-Atlantice. Prima oară s-a întâmplat după atentatele din 11 septembrie.
Ce prevede articolul 5 din tratatul NATO:
- „Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va sprijini partea sau părțile atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, în vederea restabilirii și menținerii securității în spațiul Atlanticului de Nord.
- Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoștință Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale”.
Până la activarea articolului 5 însă, dacă unul dintre state se consideră amenințat, pot fi declanșate consultări.
Articolul 4 prevede că: „Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți”.
De altfel, pe 24 februarie, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că a cerut misiunii României la NATO să solicite activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington, după ce Rusia a atacat Ucraina.
Alături de România, au cerut activarea acestui articol și Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.
„Suntem angajați să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO”
În contextul amenințării nucleare a Rusiei, Statele Unite și-au reafirmat în octombrie angajamentul de apăra „fiecare centimetru” al teritoriului NATO.
„Suntem angajați să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO - dacă și când se va ajunge la asta”, a declarat joi Lloyd Austin, secretarul american al Apărării, înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării din statele membre ale Alianței.
0
4
