Noi confruntări au izbucnit miercuri între Azerbaidjan și Armenia, în timp ce eforturile internaționale se intensifică pentru a pune capăt violențelor care au ucis aproape 100 de soldați în cele mai sângeroase lupte dintre fostele republici sovietice de după 2020, transmite Reuters.
Ministerul armean al apărării a acuzat Azerbaidjanul, care este susținut politic și militar de Turcia, că a tras cu artilerie, mortiere și arme de calibru mic într-un nou atac.
„Situația de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan a rămas tensionată", a declarat ministerul apărării.
Cel puțin 49 de militari armeni și 50 de militari azerbaidjeni au fost uciși marți în confruntări de-a lungul frontierei dintre cele două țări, președintele rus Vladimir Putin făcând un apel la calm.
„Pozițiile noastre sunt atacate constant”
Ambele părți s-au acuzat reciproc pentru declanșarea ostilităților. Confruntările au ridicat temerile privind un alt conflict armat major în spațiul fostei Uniuni Sovietice, în timp ce armata rusă este ocupată cu invazia din Ucraina.
Un conflict în toată regula între Armenia și Azerbaidjan ar risca să atragă Rusia și Turcia și să destabilizeze un coridor important pentru conductele care transportă petrol și gaze.
Azerbaidjanul a acuzat Armenia, care se află într-o alianță militară cu Moscova și găzduiește o bază militară rusă, că a tras cu mortiere și artilerie împotriva unităților sale militare. De asemenea, a spus că doi civili au fost răniți de la izbucnirea confruntărilor.
„Pozițiile noastre sunt atacate constant cu focuri de armă în acest moment. Unitățile noastre iau măsurile de răspuns necesare", a declarat ministrul apărării din Azerbaidjan.
Marți, Armenia a declarat că vecinul său a lovit mult în interiorul teritoriului său, inclusiv în Jermuk, un oraș-stațiune cunoscut pentru izvoarele sale termale.
SUA: Rusia poate fie să agite apele, fie să calmeze situația
Reizbucnirea violențelor a declanșat preocupări internaționale, Rusia, Statele Unite, Franța și Uniunea Europeană făcând apel la reținere și intensificând eforturile diplomatice pentru a pune capăt luptelor.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat marți că Rusia ar putea fie să „agite apele", fie să își folosească influența în regiune pentru a ajuta la „calmarea situației".
El a avut convorbiri telefonice separate cu premierul armean Nikol Pashinyan și cu președintele azer Ilham Alyiev pentru a-i îndemna să pună capăt acțiunilor militare.
Reprezentantul special al UE, Toivo Klaar, urma să sosească miercuri în Caucazul de Sud pentru a facilita dialogul între Baku și Erevan.
Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Moscova, la care Armenia a apelat după izbucnirea confruntărilor, a trimis o delegație pentru a evalua situația de la graniță.
Armenia și Azerbaidjanul se luptă de zeci de ani pentru Nagorno-Karabah, o enclavă muntoasă recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar care până în 2020 a fost populată și controlată în totalitate de etnici armeni.
Azerbaidjanul a obținut câștiguri teritoriale semnificative în Nagorno-Karabah și în jurul acestuia, într-un război de șase săptămâni în acel an. În ciuda unui armistițiu mediat de Rusia, acolo au izbucnit periodic încăierări armate.
