După un summit cu reprezentanţii ţărilor Balcanilor de Vest, de la care aceştia au plecat dezamăgiţi, liderii statelor UE încep joi un summit de două zile la care sunt aşteptaţi să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la UE, dar o aderare a acestor ţări se va produce într-un orizont de timp îndepărtat şi este condiţionată de reforme profunde, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Este o „decizie extrem de importantă pentru viitorul” UE, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pentru care acest summit marchează un „moment istoric în plan geopolitic”.
Deşi, în lipsa vreunei surprize, liderii europeni vor acorda celor două ţări statutul de candidate la UE, procesul poate fi reversibil dacă ele nu realizează reformele cerute de Comisia Europeană.
Acest summit a fost precedat joi de un altul cu statele Balcanilor Occidentali, care de asemenea aspiră să devină membre ale UE. Summitul nu a permis însă depăşirea impasului asupra acordării statutului de candidate pentru Albania şi Macedonia de Nord.
„N-am obţinut nimic”
Bulgaria blochează din anul 2020 iniţierea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord din cauza unor dispute istorice şi privind limba, iar Albania este ţinută în loc pentru că Bruxellesul doreşte ca ambele negocieri să înceapă concomitent.
Acestea nu sunt însă singurele obstacole în calea aderării ţărilor din Balcanii Occidentali la UE, procesul fiind blocat şi de reticenţele unor ţări precum Franţa sau Olanda, care se tem de o reeditare a aderării grăbite a României şi Bulgariei în 2007, care a creat un val de lucrători imigranţi ce a alimentat în Marea Britanie sentimentele favorabile Brexitului.
Liderii statelor Balcanilor Occidentali (Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia) şi-au exprimat dezamăgirea că negocierile de aderare cu ţările lor nu au început sau sunt blocate, deşi au trecut ani de când li s-a promis aderarea la UE, remarcă Reuters şi AFP.
„N-am obţinut nimic”, a rezumat sec preşedintele sârb Aleksandar Vucic. „Este o lovitură dură pentru credibilitatea UE”, a deplâns la rândul său premierul macedonean Dimitar Kovacevski, în timp ce premierul albanez Edi Rama i-a acuzat pe liderii europeni de „neputinţă”.
___
