Alerta de descurajare nucleară, pe care Vladimir Putin a ordonat-o în contextul războiului din Ucraina, a fost experimentată în special în timpul crizelor rachetelor din Cuba, în 1962, și apoi în 2001-2002, în timpul confruntării dintre India și Pakistan.
1962: Criza rachetelor cubaneze
În octombrie 1962, a fost momentul în care Războiul Rece risca să devină unul nuclear și să se tranforme în al treilea Război Mondial. Tânărul președinte al Statelor Unite, John Kennedy, care a fost într-o confruntare directă atunci cu liderul URSS, Nikita Hrușciov, a estimat ca șansele ca acest lucru să devină realitate au fost de 50%.
Potrivit AFP, fotografiile făcute de un avion spion american au dezvăluit prezența în Cuba, un aliat al Moscovei, a rampelor de lansare a rachetelor sovietice, în apropierea țărmurilor americane.
Considerând posibilă „o lovitură nucleară împotriva emisferei vestice”, Kennedy a decis să pună în carantină insula, impunând o blocada maritimă.
Forțele strategice au fost plasate într-o stare de alertă maximă, nivel căreia îi mai urma doar izbucnirea războiului nuclear. Sute de bombardiere au fost ridicate în aer, iar rachetele intercontinentale au fost înarmate. Navele sovietice s-au întors, iar în culise s-a pregătit un acord între cele două puteri: retragerea rachetelor sovietice din Cuba contra retragerii rachetelor americane în Turcia.
John Kennedy l-a trimis pe fratele său Robert, ministru al Justiției, să negocieze cu ambasadorul sovietic. Nikita Hruşciov a fost de acord cu retragerea, iar Washingtonul a promis să nu invadeze Cuba și să-și retragă în secret rachetele din Turcia.
După această criză, în 1963 a fost înființat un așa-numit „telefon roșu”, permițând Casei Albe și Kremlinului să comunice direct.
2001-2002: Criza nucleară din India - Pakistan
În mai 2002, India și Pakistanul, care s-au luptat pentru Cașmir încă din 1947, au fost în pragul unei noi escaladări a conflictului.
India a atribuit islamiştilor din Pakistan un atac sinucigaş de la Parlamentuldin New Delhi, pe 13 decembrie 2001, care a făcut 14 morţi.
Cele două țări, puteri atomice din 1998, au mobilizat aproape un milion de oameni la granițele lor, în special în Cașmir.
În aprilie 2002, președintele pakistanez Pervez Musharraf a declarat că ia în considerare „recursul la arme nucleare”.
Ministrul indian al Apărării, George Fernandes, a declarat că, în cazul unui atac nuclear, „India ar putea supraviețui, dar Pakistanul s-ar putea să nu”.
Timp de doi ani, New Delhi și Islamabad și-au răspuns prin teste de rachetă, apoi la presiunea Washingtonului s-au angajat pentru o detensionare a crizei, oficializată prin decizia de încetare a focului în noiembrie 2003, apoi printr-un dialog în ianuarie 2004.
Statele Unite sunt singura țară din lume care a folosit arme nucleare, în 1945 în Japonia. Atacurile de la Hiroshima (140.000 de morți), apoi de la Nagasaki (74.000) trei zile mai târziu au grăbit capitularea Japoniei și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Citește evoluția războiului din Ucraina în timp real - ultimele informații:
7
0
