India reproşează Chinei că a inventat denumiri pentru mai multe locuri situate la frontiera litigioasă din Himalaya între cele două ţări, în contextul în care Beijingul încearcă să îşi afirme suveranitatea asupra acestui teritoriu.
Mai multe zone ale acestei frontiere lungi sunt contestate, iar relaţiile s-au degradat puternic după moartea a cel puţin 20 de soldaţi indieni şi patru soldaţi chinezi în timpul unor confruntări în iunie 2020 asupra uneia dintre porţiunile de la graniţă, între Ladakh şi Tibet, relatează Agerpres.
De la acest incident, care a fost cel mai grav dintre cele două puteri nucleare de la războiul-fulger din 1962 câştigat de China în faţa Indiei, cele două părţi şi-au consolidat prezenţa în regiune şi au desfăşurat mii de militari ca întăriri. În ciuda mai multor serii de negocieri, tensiunile nu s-au diminuat.
În această săptămână, Ministerul Afacerilor Civile din China a transmis că a „normalizat” denumirile a 15 locuri situate în Zangnan („Sudul Tibetului”) - nume dat de Beijing regiunii pe care Delhi o numeşte Arunachal Pradesh - şi le-a dat denumiri chineze oficiale.
Această schimbare de denumiri, care vizează zone locuite, râuri şi munţi, vine după un demers similar din 2017 pentru alte şase locuri din aceeaşi regiune.
„Arunachal Pradesh a fost şi va fi mereu parte integrantă a Indiei”, a reacţionat joi Ministerul indian al Afacerilor Externe.
„Atribuirea unor denumiri inventate unor locuri din Arunachal Pradesh nu schimbă acest fapt”, a precizat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei indiene, Arindam Bagchi.
De partea cealaltă, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Zhao Lijian, a declarat că „Sudul Tibetului se află în regiunea autonomă chineză Tibet şi a fost mereu un teritoriu chinez”, adăugând că schimbările de denumiri ţin de „suveranitatea Chinei”.
China a intervenit militar în Tibet în 1951, după patru decenii de independenţă de facto a acestei regiuni supranumite „acoperişul lumii”, după căderea Imperiului Chinez.
India consideră că noua lege din China privind frontierele terestre, aprobată în octombrie şi care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie, este o înăsprire a poziţiei Beijingului.
Această lege susţine că suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei sunt „sacre şi inviolabile” şi permite Bejingului „să ia măsuri pentru a salva integritatea teritorială şi frontierele terestre şi pentru a preveni şi combate orice act care aduce atingere suveranităţii teritoriale şi frontierelor terestre”.
