Oleksii Reznikov, noul ministru ucrainean al apărării, a acuzat Germania de blocarea livrărilor de arme către Kiev prin NATO, în pofida avertismentelor americane privind iminența unei invazii rusești, relatează Financial Times.

Olaf Scholz si Angela MerkelFoto: Action Press / Shutterstock Editorial / Profimedia

Reznikov le-a declarat jurnaliștilor de la FT că Germania și-a folosit luna trecută dreptul de veto pentru a împiedica Ucraina să achiziționeze mai multe arme anti-drone și sisteme anti-lunetiști de la agenția NATO responsabilă de livrările de echipament militar.

Germania pare să fi renunțat însă între timp la obiecțiile față de vânzarea armelor anti-drone după ce a concluzionat că sunt neletale.

„Ei încă construiesc gazoductul Nord Stream 2 și în același timp ne blochează armele defensive. Este foarte nedrept”, a declarat Reznikov.

Conducătorii forțelor armate de la Kiev au depus eforturi considerabile de a-și acoperi breșele din capabilitățile militare în ultimul timp însă unii aliați sunt îngrijorați că livrările de arme către Ucraina ar putea fi considerate o provocare, sau chiar un pretext pentru escaladarea situației de către președintele rus Vladimir Putin.

Ucraina încearcă să achiziționeze de urgență sisteme anti-rachetă și anti-aeriene, kituri de război electronic și echipamente de apărare cibernetică.

Noul guvern german nu a dorit să își clarifice poziția

Reznikov afirmă că, dat fiind dreptul de veto exprimat de Germania - o poziție asumată de guvernul Angelei Merkel -, Kievul va încerca să cumpere armament prin acorduri bilaterale încheiate cu unii aliați precum Statele Unite, Marea Britanie, Lituania și Franța.

Poziția noului cabinet de la Berlin, condus de social-democratul Olaf Scholz, nu este deocamdată clară.

Ministerul german al economiei, responsabil de aprobarea sau respingerea exporturilor de armament, a refuzat să ofere comentarii pentru jurnaliștii de la FT, la fel ca și cancelaria germană.

Reznikov s-a declarat însă „foarte optimist” în ceea ce privește obținerea de rachete și alte echipamente cu caracter defensiv de la Statele Unite și alte state occidentale după discuțiile purtate cu omologii săi din aceste țări.

El nu a dorit însă să confirme dacă aceste arme ar sosi suficient de rapid pentru a descuraja o ofensivă pe scară largă a Rusiei.

Liderii occidentali, inclusiv președintele american Joe Biden, au amenințat Kremlinul cu sancțiuni economice devastatoare în cazul unei invazii a Ucrainei.

Președintele american a avertizat chiar că poziția Washingtonului va fi una mai fermă și va merge mai departe de sancțiunile impuse în urma invaziei și anexării Crimeei în 2014, excluzând însă posibilitatea trimiterii unor soldați americani în Ucraina.

„Să nu provoci Rusia nu funcționează”

Reznikov afirmă că frica aliaților occidentali de a-l înfrunta pe Putin dintr-o poziție de forță pornește de la considerente greșite.

„Să nu provoci Rusia - această strategie nu funcționează și nu va funcționa”, afirmă acesta, notând că Moscova a invadat Georgia după ce Germania și Franța au blocat aderarea acestei țări la NATO în 2008.

El a avertizat că o invazie rusească a țării sale ar reprezenta o calamitate pentru Europa, spunând că milioane de refugiați ucraineni vor fugi probabil înspre granițele UE și că imensele exporturi de grâu ale Ucrainei către blocul comunitar vor fi puse în pericol.

Reznikov a mai spus că o invazie ar marca „sfârșitul lumii așa cum o știm” și că va deschide „o nouă eră” fără respectarea dreptului internațional.

Noul ministru al apărării de la Kiev a afirmat însă că nu crede că o invazie este iminentă și că țara sa va continua să își exprime dorința de a se alătura NATO, în pofida avertismentului dur lansat săptămâna trecută de președintele Vladimir Putin care a afirmat că acest lucru este „inacceptabil” pentru Rusia.

Citește și: