Militanții pentru drepturile omului sunt revoltați de faptul că Adunarea Generală a Interpol, reunită marți la Istanbul, urmează să își decidă joi președintele și ar putea alege un general din Emiratele Arabe Unite acuzat de tortură, scrie AFP.
Generalul Nasser Ahmed Nasser Al-Raisi, șeful forțelor de securitate din Emiratele Arabe Unite, face campanie încă de anul trecut pentru președinția agenției de cooperare polițienească, un singur candidat stându-i în cale, cehoaica Sarka Havrankova.
Statutul Interpolului îi conferă președintelui un rol mai mult onorific. Secretarul general Jürgen Stock, numit din nou pentru un al doilea mandat de cinci ani în 2019, este cel care se ocupă de activitățile zilnice.
Acuzații de tortură contra generalului Al-Raisi
Cu toate acestea, mulți observatori sunt îngrijorați de posibila preluare a președinției organizației de către Al-Raisi.
"Suntem profund convinși că alegerea generalului Al-Raisi ar aduce prejudicii misiunii și reputației Interpolului și ar afecta grav capacitatea organizației de a-și îndeplini misiunea în mod eficient", au scris trei eurodeputați, printre care Marie Arena, președinta Subcomisiei pentru drepturile omului a Parlamentului European, într-o scrisoare datată 11 noiembrie și adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.
În octombrie 2020, nouăsprezece ONG-uri, printre care Human Rights Watch (HRW), erau deja îngrijorate de posibila alegere a generalului emiratez, "membru al unui aparat de securitate care vizează în mod sistematic opoziția pașnică".
În paralel, mai multe plângeri de "tortură" împotriva dlui Al-Raisi au fost depuse în ultimele luni în Franța, unde își are sediul organizația, și în Turcia, țara gazdă a Adunării Generale.
Unul dintre reclamanți, cetățeanul britanic Matthew Hedges, a povestit că a fost reținut și torturat între mai și noiembrie 2018 în Emiratele Arabe Unite, după ce a fost arestat sub acuzații false de spionaj în timp ce se afla într-o călătorie de studii.
ONG-ul Gulf Centre for Human rights (GCHR) îl acuză, într-una dintre aceste plângeri, pe generalul emiratez de "acte de tortură și barbarie" împotriva opozantului Ahmed Mansoor, deținut din 2017 într-o celulă de 4 metri pătrați "fără saltea sau protecție împotriva frigului", nici "acces la un medic, la igienă, apă și instalații sanitare".
”Semnal pentru regimurile totalitare”
Secretarul general al organizației, Jürgen Stock, a declarat marți reporterilor că este "în mod evident, la curent cu acuzațiile" aduse lui Al-Raisi, dar a subliniat că "votul depinde de statele membre".
"Președintele Interpolului este o funcție cu un mare impact simbolic (...), astfel că reputația dubioasă a lui Al-Raisi, justificată sau nu, este un factor important pentru organizație", a declarat pentru AFP Mathieu Deflem, profesor de sociologie la Universitatea din Carolina de Sud (Statele Unite) și autor de lucrări despre Interpol.
Președintele, care este numit pentru patru ani, își exercită funcția cu jumătate de normă și pe bază de voluntariat. Rolul său este în esență ceremonial, exercitat din 2018 de sud-coreeanul Kim Jong-yang, ales după arestarea predecesorului său chinez, Meng Hongwei, la sfârșitul anului 2018 în țara sa.
Cu toate acestea, alegerea generalului Al-Raisi "ar trimite un semnal altor regimuri autoritare" că folosirea Interpolului pentru a urmări oponenții din străinătate "nu este o problemă", consideră Edward Lemon, profesor la Texas A&M University și expert în regimuri autoritare.
Un raport britanic publicat în luna martie a concluzionat că EAU a utilizat în mod abuziv sistemul de notificare roșiu - anunțuri de căutare internațională a persoanelor - pentru a exercita presiuni asupra oponenților.
Dacă va fi ales joi, generalul Al-Raisi "va colabora probabil cu guvernele care împărtășesc aceleași idei pentru a zădărnici reformele în direcția unei mai mari transparențe la Interpol", spune Edward Lemon.
Emiratele au donat Interpol cât celelalte țări la un loc
Cercetătorul amintește că Emiratele Arabe Unite au donat 50 de milioane de euro către Interpol în 2017 - o sumă aproape echivalentă cu contribuțiile statutare ale celor 195 de țări membre ale organizației, care se ridicau la 60 de milioane de euro în 2020.
Emiratele Arabe Unite, care au găzduit ele însele Adunarea Generală a Interpol în 2018 și care doreau să o găzduiască din nou în 2020, au "donat sau împrumutat, de asemenea, 10 milioane de euro în 2019, aproximativ 7% din bugetul anual al Interpol".
"O astfel de finanțare reduce capacitatea celorlalți membri de a influența organizația", notează Edward Lemon.
Cu toate acestea, "având în vedere reputația lui Al-Raisi (...), bănuiesc că va fi neeligibil. Membrii cu drept de vot ai organizației nu sunt imuni la criticile din exterior", a declarat Mathieu Deflem.
Candidata cehă Sarka Havrankova, intervievată marți de AFP, consideră de asemenea că aceste "acuzații foarte grave" ar putea împiedica alegerea rivalului său.
"Este la latitudinea delegațiilor să decidă cum vor să fie condusă organizația lor", a declarat ea.
2
9
